Ministerul Culturii din Roma a anunțat că Alessandro Giuli nu va participa la evenimentele premergătoare și nici la ceremonia oficială programată pentru 9 mai. Această decizie vine pe fondul revenirii Rusiei la Bienala de Artă de la Veneția, după o absență din 2022, anul invaziei din Ucraina, conform informațiilor furnizate de Euronews.
Pavilionul Rusiei, o sursă de controverse, a avut revenirea aprobată de conducerea Bienalei de la Veneția, sub conducerea președintelui Pietrangelo Buttafuoco. Această decizie a stârnit critici din partea autorităților italiene, instituțiilor europene și a mai multor state membre ale Uniunii Europene. Deși pavilionul Rusiei va fi prezent, acesta va rămâne închis publicului pe întreaga durată a expoziției, fiind accesibil doar presei în perioada 6-8 mai. Situația a generat diviziuni și în cadrul guvernului italian. Ministrul Infrastructurii, Matteo Salvini, a susținut participarea Rusiei, argumentând că arta ar trebui să unească și nu să excludă. În contrast, ministrul Culturii a criticat modul în care a fost gestionată decizia, cerând chiar demisia unui reprezentant al ministerului din conducerea Bienalei.
Pe plan european, Comisia Europeană a condamnat ferm decizia de a permite revenirea Rusiei și a avertizat cu privire la posibila suspendare a finanțării de aproximativ două milioane de euro pentru eveniment. Mai multe state membre au solicitat oficial reconsiderarea participării Rusiei, invocând sancțiunile impuse în contextul războiului din Ucraina. În același timp, juriul Bienalei a anunțat că Rusia și Israel nu vor fi eligibile pentru premii, inclusiv Leul de Aur, din cauza acuzațiilor de crime de război formulate de Curtea Penală Internațională împotriva liderilor celor două state, Vladimir Putin și Benjamin Netanyahu. Conducerea Bienalei a apărat decizia, comparând instituția cu un „ONU al artei”, unde nicio țară nu ar trebui exclusă. Criticii, însă, consideră că evenimentul de la Veneția nu poate ignora contextul geopolitic și responsabilitatea morală.
