Un caz recent evidențiază gravitatea situației în sectorul imobiliar: un bloc de locuințe scos la vânzare la ora 17:00 a adunat peste 130 de potențiali cumpărători până a doua zi dimineață, la ora 08:00. Astfel, în mai puțin de o jumătate de zi, cererea a depășit cu mult oferta disponibilă, conform informațiilor de la Cadenaser.
„Oamenii continuă să cumpere locuințe. Nu există suficiente, iar pentru cele puține disponibile există interes, indiferent de preț”, afirmă reprezentanții din sector.
În ciuda cererii mari, constructorii subliniază că nu pot răspunde acesteia din cauza lipsei de forță de muncă. Această problemă este considerată una structurală.
„Da, absolut, categoric da”, a declarat Josu Sánchez, cofondator al companiei Sarkis Lagunketa, când a fost întrebat dacă lipsa forței de muncă afectează construcțiile.
Acesta a explicat că firmele sunt nevoite să selecteze proiectele în funcție de resursele disponibile, ceea ce întârzie livrarea de locuințe noi.
Situația este complicată și de îmbătrânirea forței de muncă. Josu Barrena, manager al companiei Zikotz, a menționat că o mare parte dintre angajați au peste 50 de ani.
„Dacă nu aducem oameni tineri și noi profiluri, vom avea o problemă serioasă în menținerea activității”, a avertizat acesta.
Problema se trage din perioada crizei din 2008, când mulți tineri au evitat sectorul construcțiilor, iar acum se simte acut lipsa lor.
Constructorii subliniază că doar aproximativ 10% dintre angajați sunt femei, ceea ce indică un potențial semnificativ nevalorificat. Domenii precum modelarea BIM sau managementul proiectelor sunt considerate oportunități clare pentru diversificarea forței de muncă.
Sectorul se află și într-o transformare a modelului, apropiindu-se de industrie.
„Se întâmplă ca în industria auto: producția se mută în fabrici, iar pe șantier se face asamblarea”, explică Sánchez.
Această schimbare generează o cerere crescută pentru specialiști în sustenabilitate, mediu sau gestionarea deșeurilor.
Constructorii afirmă că problema nu constă în lipsa terenurilor, ci în faptul că acestea nu sunt scoase pe piață suficient de rapid.
„Teren există, dar este în mare parte în mâinile administrațiilor locale și nu ajunge pe piață”, subliniază aceștia.
În plus, procedurile birocratice încetinesc dezvoltarea: obținerea autorizațiilor durează mult, ceea ce întârzie proiectele.
Cazul din Vitoria ilustrează că problema locuințelor nu mai este limitată la marile metropole. Chiar și orașele mai mici din Spania se confruntă cu o cerere uriașă și o ofertă insuficientă, ceea ce duce la creșteri de prețuri și competiție extremă între cumpărători.
Interesul a 130 de persoane în doar câteva ore pentru un singur proiect imobiliar subliniază clar dezechilibrul dintre cerere și ofertă. Pentru mulți, găsirea unei locuințe devine din ce în ce mai dificilă, chiar și în orașe considerate accesibile până recent.
