Cu protestele liderilor locali iminente și tensiuni crescânde în coaliție, situația complicată a Cabinetului condus de Ilie Bolojan amintește de momentele critice din guvernarea lui Emil Boc. Totuși, social-democrații nu intenționează să renunțe la guvernare, a explicat fostul premier Theodor Stolojan, subliniind că interesul PSD este de a-l susține pe Bolojan în continuarea reformelor, având în vedere că planul de rotație preconizează că partidul va prelua funcția de prim-ministru în 2027.
Între guvernarea lui Ilie Bolojan și cea a lui Emil Boc, ambii premieri ai României și confruntați cu necesitatea de a impune reforme drastice în sectorul public, există similitudini. Ambele perioade sunt marcate de un context urgent, în care a fost necesară refacerea echilibrului bugetar și financiar, precum și încrederea că România poate avea finanțe publice sănătoase. Totuși, motivele care au dus țara la necesitatea acestor măsuri radicale sunt complet diferite, a subliniat fostul premier Theodor Stolojan.
„Guvernul Boc s-a confruntat cu o criză pe care trebuia să o soluționeze, cauzată în principal de factori externi, criza financiară globală din 2007-2008-2009, care a afectat și România chiar în perioada în care a început guvernarea Boc. Desigur, existau și probleme interne, dar cauza principală a provenit din afară. Așadar, Boc a fost nevoit să acționeze. România se afla într-o criză. La acel moment, datoria externă pe termen scurt a României era mai mare decât rezervele valutare ale țării. A fost necesar un împrumut extraordinar de 90 de milioane de euro pentru a stabiliza România și a oferi siguranță creditorilor externi, împreună cu alte măsuri.
Acum, Bolojan se confruntă cu o problemă diferită. Trebuie să rezolve o criză generată de politicienii din România, nu de altcineva. Aceasta este realitatea. Și, desigur, este frustrant acum, deoarece pentru a rezolva această criză, trebuie să implementeze măsuri care să restabilească echilibrul bugetar, ceea ce implică creșterea impozitelor și reducerea cheltuielilor, mai ales în contextul unei scăderi a creșterii economice în România”, a explicat acesta.
Referindu-se la „limita de suportabilitate” menționată de liderii actualei coaliții de guvernare, care solicită acum revizuirea unor decizii guvernamentale, fostul premier a subliniat: „Să ne uităm puțin la ce se întâmplă în Ucraina pentru a înțelege ce înseamnă limită de suportabilitate. Și atunci poate ne regăsim și noi puțin”.
Când vine vorba de reformele necesare pentru a schimba radical sistemul public, Stolojan a afirmat că „nu Bolojan a pierdut” momentul oportun, ci coaliția de guvernare: „Această coaliție, știți bine, unii lucrează într-un fel, alții în alt fel. Asta este situația. Deci nu Bolojan a pierdut momentul. Dacă era după el, nu pierdea niciun timp. L-a pierdut coaliția de guvernare”.
În contextul actual, plecarea premierului Ilie Bolojan este exclusă, având în vedere că PSD așteaptă rotația guvernamentală din 2027, când va prelua postul de premier, consideră Stolojan. „Interesul PSD-ului acum este ca Bolojan să finalizeze reformele și să vină PSD-ul în martie sau aprilie 2027, cu o economie stabilizată, fără alte probleme. Să poată începe creșterea salariilor, creșterea pensiilor și tot ceea ce știe să facă cel mai bine, fără a avea resurse limitate. Din perspectiva mea, interesul PSD-ului este ca Bolojan să își ducă mandatul până la capăt, iar Bolojan se va ține de cuvânt”.
Guvernul Bolojan se confruntă cu o revoltă fără precedent în administrația locală. O grevă de avertisment este programată pentru marți, 10 februarie, în primăriile din peste 1.500 de comune din România. Nemulțumirile liderilor locali survin atât pe fondul reformei în administrația publică, cât și în contextul unei reforme în sănătate, care propune o nouă ierarhizare a spitalelor publice. Edilii au solicitat săptămâna trecută premierului ca statutul de „spital strategic” să fie acordat pe baza performanței medicale, nu doar pe criterii administrative care favorizează reședințele de județ.
Acum 14 ani, reforma în sănătate a generat proteste care au dus la demisia definitivă a premierului Boc. Fostul premier mai trecuse anterior printr-o ieșire din vârful Executivului, însă aceasta fusese provocată de retragerea PSD de la guvernare. Social-democrații au demisionat atunci în bloc și au votat moțiunea de cenzură împotriva primului Cabinet Boc, pe 13 octombrie 2009.
