Acesta a menționat că negocierile pentru constituirea unei coaliții sunt complexe, dar provocarea reală apare ulterior, în menținerea acesteia pe termen lung. Statisticile arată că guvernele nu reușesc să depășească pragul de 10 luni.
„Când ne uităm la statisticile clasice românești, observăm că media de viață a unui guvern este între 8 și 10 luni. Din păcate, Parlamentul României și partidele politice nu reușesc să depășească această medie de 10 luni”, a afirmat Tánczos la Digi24.
Viceprim-ministrul, recent numit ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), a subliniat că, deși există și excepții, acestea sunt rare și nu modifică tendința generală. Chiar și în aceste situații, o durată mai mare nu este neapărat un indiciu al stabilității sistemice.
„Există uneori guverne care rămân în funcție un an și jumătate. Consider că am stabilit un record absolut de 2 ani și jumătate la Ministerul Mediului, într-o guvernare anterioară. Totuși, nu este caracteristic pentru un ministru să rămână ani de zile la minister”, a declarat acesta.
În opinia sa, instabilitatea guvernamentală nu este benefică, iar acest fenomen s-a repetat constant în ultimii ani, fără ca sistemul politic să reușească să se stabilizeze.
„Nu este un lucru bun. Din păcate, aceasta este realitatea românească din 2004 încoace. Ultimul guvern care și-a dus mandatul la bun sfârșit a fost, cred, guvernul Năstase. Din 2005 încoace, niciun guvern nu a reușit să facă acest lucru. Aceasta este realitatea politică românească, din păcate”, a afirmat viceprim-ministrul.
