Rezultatul obținut depășește estimările inițiale ale piețelor și instituțiilor internaționale, care preconizau un deficit ESA între 8,2% și 8,4% din PIB pentru anul 2025, conform reprezentanților ministerului. Această evoluție confirmă eficiența măsurilor de echilibrare bugetară adoptate în a doua parte a anului trecut și marchează revenirea României pe traiectoria fiscală asumată față de Comisia Europeană prin Planul Fiscal-Bugetar.
„Datele confirmate astăzi de Eurostat arată că România a intrat într-o etapă reală de corecție și maturizare fiscal-bugetară, reconstruind credibilitatea necesară revenirii pe traiectoria asumată față de partenerii europeni și piețele financiare. După ani în care dezechilibrele s-au acumulat rapid, începem să reconstruim echilibrul dintre dezvoltare, investiții și sustenabilitatea finanțelor publice. Am redus semnificativ deficitul fără să oprim investițiile și fără să abandonăm marile proiecte de modernizare ale României. Acesta este poate cel mai important semnal de credibilitate pe care îl putem transmite atât cetățenilor, cât și investitorilor și partenerilor europeni,” a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
România are cel mai ridicat deficit bugetar din Uniunea Europeană.
Reprezentanții Ministerului Finanțelor afirmă că datele publicate de Eurostat demonstrează că România a realizat una dintre cele mai ample corecții fiscale într-un singur an dintre economiile Uniunii Europene. Alte state membre au înregistrat ajustări mai moderate sau continuă să aibă deficite ridicate, cum ar fi Polonia, cu un deficit estimat la aproximativ 7,3% din PIB, Belgia cu 5,2% din PIB și Franța cu 5,1% din PIB, în timp ce Italia a realizat o ajustare de aproximativ 0,3 puncte procentuale din PIB.
„România rămâne, totuși, statul cu cel mai ridicat deficit bugetar din Uniunea Europeană, ceea ce face necesară continuarea procesului de consolidare fiscală și menținerea unei discipline bugetare stricte. Deficitul mediu la nivelul Uniunii Europene s-a situat în jurul valorii de aproximativ 3% din PIB, semnificativ sub nivelul înregistrat de România,” se menționează într-un comunicat al Ministerului Finanțelor.
Ajustarea fiscală s-a realizat fără reducerea investițiilor.
Conform documentului citat, corecția deficitului a fost realizată printr-un mix de măsuri care au vizat creșterea veniturilor bugetare, reducerea și eficientizarea cheltuielilor, reorganizarea finanțării investițiilor și utilizarea mai eficientă a fondurilor europene.
În paralel, Ministerul Finanțelor subliniază că statul a redus semnificativ arieratele și obligațiile restante acumulate anterior, astfel încât România a intrat, în anul 2026, într-o poziție fiscală mai stabilă decât la începutul anului precedent.
„Un element esențial este faptul că această ajustare nu a fost realizată prin oprirea investițiilor publice. România a menținut investițiile la un nivel foarte ridicat, de 7,2% din PIB, printre cele mai mari din Uniunea Europeană, susținând în continuare dezvoltarea infrastructurii și implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene,” se precizează în comunicat.
