Comisia Europeană a propus o zi de muncă la distanță și reducerea costurilor transportului public pentru a diminua efectele crizei energetice generate de conflictul din jurul Iranului, conform unui proiect citat de El Pais.
Se estimează că acest conflict a costat europenii peste 22 de miliarde de euro sub formă de cheltuieli suplimentare pentru importul de combustibil.
Printre măsurile posibile propuse de Comisia Europeană se numără închiderea clădirilor publice, acolo unde este fezabil.
Europa caută soluții pentru a atenua impactul războiului lansat de Statele Unite și Israel împotriva Iranului și al închiderii Strâmtorii Ormuz, prin care circula, până recent, 20% din comerțul global cu petrol și gaze lichefiate.
Conflictul, inițiat de Donald Trump și Benjamin Netanyahu, a determinat europenii să suporte cheltuieli suplimentare de peste 22 de miliarde de euro pentru combustibili fosili, potrivit datelor Comisiei Europene.
Comisia propune, pentru a reduce impactul asupra cetățenilor, ca statele membre să implementeze măsuri imediate de sprijin pentru gospodăriile și industriile vulnerabile. Bruxelles-ul sugerează soluții urgente, cum ar fi impunerea a cel puțin unei zile de telemuncă pe săptămână în companii, închiderea clădirilor publice ori de câte ori este posibil și reducerea tarifelor de transport public sau chiar gratuitatea acestuia pentru anumite grupuri, conform proiectului de măsuri obținut de EL PAÍS.
Deși prețurile în creștere reprezintă o consecință directă a conflictului, Comisia Europeană notează că nu există o amenințare imediată la adresa securității aprovizionării, deși situația este tensionată pentru unii combustibili.
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei, va prezenta săptămâna viitoare pachetul de măsuri liderilor celor 27 de state membre.
Printre măsurile care vizează direct cetățenii se numără:
- îndemnul către companii de a stabili, acolo unde este posibil, „cel puțin o zi de telemuncă obligatorie pe săptămână”
- închiderea clădirilor publice „acolo unde este posibil”, conform documentului.
Unele dintre aceste măsuri pot fi implementate rapid în locuințe și clădiri, în industrie și în sectorul transporturilor. Altele necesită un termen mai lung, cum ar fi relaxarea normelor privind ajutoarele de stat.
În acest context, Bruxelles-ul deschide calea pentru a permite acordarea de ajutoare publice pentru a compensa sectoarele agricol și de distribuție, cu un sprijin de până la 50% din prețul suplimentar al combustibilului și îngrășămintelor până la sfârșitul anului, conform proiectului de document care este în continuare supus modificărilor.
Bruxelles-ul subliniază că gazele și petrolul continuă să joace un rol central în încălzire, industrie și transporturi, lăsând gospodăriile și întreprinderile europene, în special IMM-urile și industriile mari consumatoare de energie, vulnerabile la fluctuațiile bruste ale prețurilor la nivel global. Prețurile energiei în UE au crescut ca urmare a războiului comercial, iar perturbările comerciale afectează lanțurile de aprovizionare, avertizează experții Comisiei Europene.
Între 27 februarie 2026 și 20 martie 2026, prețurile țițeiului au crescut cu 51%, iar prețurile gazelor naturale cu 85%. Piețele au fost grav afectate de închiderea Strâmtorii Ormuz, iar pierderea fluxului de la instalația Ras Laffan din Qatar, avariată de un atac iranian, a avut un impact semnificativ.
Referitor la măsurile concrete care pot aduce beneficii rapide consumatorilor, Bruxelles-ul propune o serie de recomandări pentru statele membre, cum ar fi emiterea de vouchere energetice specifice pentru gospodăriile vulnerabile sau introducerea sau extinderea prețurilor reglementate temporare pentru gospodăriile cu venituri energetice mici sau considerate vulnerabile. Proiectul sugerează, de asemenea, implementarea unor reduceri totale sau parțiale ale accizelor la electricitate pentru aceste gospodării.
Mai mult, se recomandă implementarea unei interdicții temporare a deconectărilor de la electricitate pentru a preveni deconectarea consumatorilor.
Autoritățile naționale și locale sunt rugate să se asigure că furnizorii de energie oferă clienților lor consultanță cu privire la „cel mai bun tarif” și „avertismente timpurii” atunci când apar vârfuri de consum sau riscuri de neplată.
Recomandările includ și asigurarea că consumatorii pot trece cu ușurință la contracte mai ieftine și au acces la instrumente de comparare neutre și transparente, precum și eliminarea barierelor pentru companiile care recompensează clienții pentru mutarea consumului de energie electrică din orele de vârf în orele în afara orelor de vârf.
După o perioadă de abandonare a agendei verzi din cauza presiunilor din partea dreptei și a unor părți ale industriei, care considerau că aceasta ar putea afecta competitivitatea, Comisia Europeană își reia concentrarea pe energiile regenerabile ca soluție la criză și cale către securitatea energetică.
„Tranziția către un sistem energetic curat, abundent, produs pe plan intern, sigur și accesibil nu este doar o necesitate de mediu, ci și un imperativ economic, de competitivitate și de securitate. Măsurile de ajutor pe termen scurt trebuie să consolideze, nu să se abată de la, strategia pe termen lung către un sistem energetic al UE decarbonizat și rezistent”, afirmă Comisia.
Astfel, multe dintre măsurile sale urgente se aliniază cu acest obiectiv. Bruxelles-ul propune ca statele membre să introducă stimulente fiscale și sprijin financiar – inclusiv locuințe sociale pentru gospodăriile vulnerabile – pentru implementarea rapidă a pompelor de căldură, a bateriilor reîncărcabile, a panourilor fotovoltaice și a ferestrelor de înaltă performanță.
De asemenea, se propune implementarea unor tarife sociale și subvenții suplimentare pentru a înlocui rapid cazanele pe combustibili fosili.
„Statele membre care au atins o proporție ridicată de energie regenerabilă și nucleară au de obicei prețuri la electricitate sub media UE”, subliniază experții Comisiei Europene. „Deciziile luate astăzi vor determina dacă următoarea criză va fi confruntată cu fragilitate sau forță”, avertizează aceștia.
