Populațiile de insecte polenizatoare, cum ar fi albinele și sirfidele, se află într-o scădere drastică de zeci de ani, iar statele membre ale Uniunii Europene au obligația de a inversa această tendință până în anul 2030, conform noilor politici de mediu adoptate.
Experții subliniază însă că pentru a atinge acest obiectiv vor fi necesare „măsuri draconice”.
Declinuri de până la 90% în ultimele decenii
Datele din teren indică un declin alarmant al sirfidelor, insecte asemănătoare albinelor, care joacă un rol crucial în procesul de polenizare. În anumite cazuri, populațiile acestora au scăzut cu 50 până la 90%, iar fiecare specie pierde anual între 3% și 4% din efective.
De exemplu, în Olanda, aproape jumătate dintre cele peste 300 de specii de sirfide sunt deja incluse pe lista roșie a speciilor amenințate.
Polenizatorii, vitali pentru agricultură
Specialiștii atrag atenția că impactul dispariției polenizatorilor depășește sfera insectelor.
Aproximativ 80% dintre plantele cu flori depind de polenizare, iar circa 85% dintre culturile agricole necesită ajutorul acestor insecte.
În absența polenizatorilor, produse comune precum merele, cireșele și castraveții ar putea deveni rare sau mult mai costisitoare.
Cauzele declinului
Experții identifică patru factori principali care contribuie la dispariția polenizatorilor: utilizarea intensivă a pesticidelor, excesul de azot din sol, schimbările climatice și pierderea habitatelor naturale, adică „curățarea” peisajului de zonele sălbatice.
Larvele de sirfide sunt afectate direct de pesticide, deoarece se hrănesc cu afide contaminate, acumulând astfel substanțe toxice.
„Nu mai e timp doar pentru studii”
Deși cifrele sunt îngrijorătoare, în unele state, cum ar fi Olanda, autoritățile au decis să demareze programe extinse de monitorizare.
În următoarele luni, insectele vor fi numărate în 150 de locații, de mai multe ori pe sezon, într-unul dintre cele mai ample proiecte de acest tip.
Cu toate acestea, entomologii subliniază că simpla colectare de date nu este suficientă.
„Știm de mult timp că populațiile sunt în scădere. Acum sunt necesare măsuri drastice”, afirmă specialiștii.
Soluții: mai puține pesticide și mai mult spațiu pentru natură
Printre măsurile propuse de experți se numără reducerea semnificativă a utilizării pesticidelor, diminuarea poluării cu azot, promovarea agriculturii prietenoase cu natura și transformarea unor suprafețe agricole în habitate naturale.
O analiză recentă sugerează că, într-o singură țară, ar fi necesară conversia a cel puțin 100.000 de hectare de teren agricol în spații naturale pentru a asigura protecția polenizatorilor.
Presiune pe statele UE
În contextul noilor reglementări europene privind restaurarea naturii, statele membre trebuie să demonstreze progrese rapide în stoparea declinului polenizatorilor.
Specialiștii avertizează însă că, fără intervenții ferme și rapide, obiectivul pentru 2030 riscă să rămână doar pe hârtie.
