În primele două luni ale anului 2026, rata anuală a inflației a continuat să se diminueze treptat, ajungând la 9,31 la sută în februarie, față de 9,69 la sută în decembrie 2025, conform datelor publicate de banca centrală. Această descreștere a fost influențată în principal de scăderile semnificative înregistrate la prețurile energiei electrice și gazelor naturale, deși a fost parțial contrabalansată de creșterile înregistrate pe segmentele LFO, prețuri administrate, produse din tutun și combustibili.
În ceea ce privește rata anuală a inflației CORE2 ajustat, aceasta a încetat să crească la începutul anului, înregistrând o mică scădere, ajungând la 8,3 la sută în februarie 2026, de la 8,5 la sută în decembrie 2025.
De asemenea, rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC), un indicator relevant pentru statele membre UE, a scăzut în februarie 2026 la 8,3 la sută, de la 8,6 la sută în decembrie 2025. Totuși, rata medie anuală a inflației IPC a crescut la 8,1 la sută în februarie 2026, față de 7,3 la sută în decembrie 2025, iar rata medie anuală a inflației bazată pe IAPC a crescut la 7,3 la sută în februarie 2026, de la 6,8 la sută în decembrie 2025.
BNR a subliniat că analizele recente sugerează o ușoară redresare a activității economice în trimestrul I 2026 comparativ cu trimestrul anterior, deși această redresare a fost însoțită de o nouă scădere a dinamicii anuale a PIB. Evoluțiile au fost relativ uniforme la nivelul componentelor cererii agregate și al sectoarelor principale.
În luna ianuarie 2026, vânzările cu amănuntul și volumul serviciilor prestate populației au continuat să scadă semnificativ în termen anual, iar dinamica anuală a volumului lucrărilor de construcții a intrat din nou în teritoriul negativ. De asemenea, producția industrială a înregistrat o contracție semnificativă în termeni anuali, iar exporturile de bunuri și servicii au avut o scădere mai pronunțată față de importuri, ceea ce a dus la intrarea acesteia în teritoriul negativ.
Deficitul comercial s-a accentuat în luna ianuarie 2026 în comparație cu perioada similară a anului anterior, iar deficitul de cont curent a scăzut mai rapid, în contextul ameliorării balanței veniturilor secundare.
În primele două luni din 2026, rata șomajului BIM a scăzut de la o medie de 6,2 la sută în trimestrul IV 2025. Sondajele de specialitate pentru trimestrul I 2026 indică însă o scădere a intențiilor de angajare pe termen scurt, după o ușoară redresare în trimestrul IV 2025, și o reducere a deficitului de forță de muncă raportat de companii, inclusiv în contextul crizei energetice și al incertitudinilor generate de conflictul din Orientul Mijlociu.
De asemenea, dinamica anuală a salariului brut nominal a scăzut în luna ianuarie 2026, iar costul unitar cu forța de muncă din industrie s-a redus semnificativ față de nivelurile ridicate din a doua jumătate a anului 2025.
Principalele cotații ale pieței monetare interbancare au continuat să scadă în februarie 2026, dar au crescut la începutul lunii martie, stabilizându-se ulterior la niveluri mai ridicate. Randamentele pe termen mediu și lung ale titlurilor de stat au urmat un trend descendent la mijlocul trimestrului I 2026, dar au înregistrat creșteri semnificative în primele două decade din martie.
Cursul de schimb leu/euro a crescut, deși modest, inclusiv în comparație regională, și a tinde să se mențină pe noul palier, în contextul ameliorării soldului tranzacțiilor rezidenților pe piața valutară interbancară. Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a avut o ușoară creștere în primele două luni din 2026, ajungând la 6,8 la sută în februarie, față de 6,2 la sută în decembrie 2025.
Conform evaluărilor actuale, se preconizează o creștere a ratei anuale a inflației în intervalul martie-iunie 2026, la valori superioare celor estimate anterior, în principal din cauza scumpirii combustibililor, pe fondul creșterii prețurilor petrolului și gazelor naturale în contextul războiului din Orientul Mijlociu.
„Aceste creșteri se vor suprapune cu efectele de bază nefavorabile ce se vor manifesta în trimestrul II 2026 pe segmentul energiei, precum și cu efectele tranzitorii directe generate de expirarea schemei de plafonare a prețului la energia electrică și de majorarea cotelor de TVA și a accizelor, care se vor epuiza în trimestrul III 2026, generând astfel o corecție descendentă abruptă a ratei anuale a inflației”, a transmis banca.
În același timp, progresul în corectarea bugetară inițiată în 2025 ar putea intensifica presiunile dezinflaționiste ale factorilor fundamentali, în special pe partea cererii agregate, având implicații favorabile asupra anticipațiilor inflaționiste și conducând la o ajustare suplimentară a deficitului de cont curent.
Cu toate acestea, incertitudini rămân legate de măsurile ce vor fi adoptate în viitor pentru continuarea consolidării bugetare, în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană și procedurile de deficit excesiv.
De asemenea, incertitudinile și riscurile semnificative referitoare la perspectivele activității economice, implicit la evoluția pe termen mediu a inflației, sunt generate de războiul din Orientul Mijlociu și de actuala criză energetică globală, având potențialul de a afecta puterea de cumpărare a consumatorilor și activitatea economică a firmelor, inclusiv prin influențarea dinamicii economiilor și a inflației la nivel european și mondial, precum și a percepției de risc față de regiune, cu impact asupra costurilor de finanțare.
În această context, absorbția și utilizarea eficientă a fondurilor europene, în special a celor din cadrul PNRR, sunt esențiale, conform BNR.
