Decizia a fost adoptată luni, în cadrul unei întâlniri de lucru desfășurată la Palatul Victoria, la care au participat Ministerul Mediului, Administrația Națională „Apele Române”, Garda Națională de Mediu și Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon.
Premierul Ilie Bolojan a solicitat „intensificarea controalelor în teren la operatorii care exploatează agregate minerale din albiile cursurilor de apă” și modificarea legislației „în scopul eliminării abuzurilor, instituirii unor mecanisme stricte de verificare și protejării resurselor naturale”.
Instituțiile implicate vor colabora „în baza unui calendar accelerat” pentru a modifica legislația, sub coordonarea Cancelariei Prim-Ministrului.
Printre măsurile analizate se numără stabilirea unor limite pentru durata licențelor pentru amenajări piscicole și lacuri de agrement, precum și pentru suprafața luciului de apă și adâncimea exploatărilor.
De asemenea, Guvernul intenționează să „instituie mecanisme stricte de verificare a respectării obligațiilor contractuale asumate de către operatorii economici” și să execute garanțiile financiare destinate refacerii mediului acolo unde acestea nu au fost respectate.
Premierul a cerut instituțiilor statului să colaboreze și să furnizeze datele necesare pentru intensificarea verificărilor în teren.
Actul normativ ce va include aceste modificări „va fi aprobat cu prioritate”, conform anunțului Guvernului.
Ministerul Mediului a „crescut deja controalele exponențial” în acest sector și va lansa noi controale tematice dedicate balastierelor.
Legislația va fi completată cu măsuri de control aplicate prin platforma „Radarul Balastierelor”, un instrument prin care autoritățile monitorizează exploatările și corelează datele din teren cu avizele și licențele emise.
Platforma este utilizată pentru a identifica exploatările care nu respectă condițiile impuse și pentru a sprijini controalele instituțiilor implicate.
Conform Guvernului, platforma „a avut deja peste 30.000 de accesări”.
Decizia de înăsprire a legislației și de intensificare a controalelor a fost luată în urma constatării unor probleme majore în domeniu. O analiză preliminară realizată de Apele Române a arătat că „în ultimii 10 ani, au fost emise peste 1.200 de avize de gospodărire a apelor pentru obiective declarate drept iazuri piscicole, însă mai puțin de 10% dintre acestea au fost finalizate ca atare”.
Astfel, în peste o mie de cazuri, firmele obțineau avize pentru amenajarea unor iazuri piscicole, dar, în realitate, le foloseau pentru a extrage pietriș și nisip, fără a finaliza lucrările declarate. Această strategie era mai avantajoasă comparativ cu o autorizație clasică de exploatare, având proceduri mai simple și costuri mai reduse.
Datele Ministerului Mediului indică faptul că, în perioada 2015–2025, prin aceste autorizații au fost exploatate peste 230 de milioane de metri cubi de agregate minerale.
Fenomenul este concentrat în diverse bazine hidrografice și se manifestă în apropierea marilor șantiere de infrastructură, unde materialele extrase erau utilizate în construcții.
Conform ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, „pe hârtie, România e raiul iazurilor piscicole. În realitate, e plină de cratere abandonate. Analiza pe 10 ani arată un dezechilibru major între obiectivul declarat și realitatea din teren pentru sute de operatori economici. România nu a avut un boom piscicol, ci o practică prin care avizele pentru iazuri au fost utilizate pentru exploatări de agregate pe termen lung, exploatări care apoi au fost, de prea multe ori, abandonate, cu costuri mari pentru comunitățile locale”.
