Un exemplu semnificativ vine din Danemarca, conform Euronews. Guvernul danez a decis în 2023 să elimine o sărbătoare religioasă cu o tradiție de aproape 340 de ani, cunoscută sub denumirea de „Marea Zi a Rugăciunii”. Această măsură a intrat în vigoare în 2024. Autoritățile estimează că renunțarea la această zi liberă ar genera aproximativ 3 miliarde de coroane daneze anual, echivalentul a circa 400 de milioane de euro. Fondurile obținute sunt destinate creșterii bugetului pentru apărare, astfel încât Danemarca să îndeplinească ținta NATO de 2% din PIB.
Ce spun studiile economice
Economiștii au încercat să evalueze impactul real al zilelor libere asupra economiei. Un studiu realizat de Lucas Rosso și Rodrigo Wagner a analizat date din aproximativ 200 de țări între anii 2000 și 2019. Concluzia lor este că fiecare zi liberă suplimentară reduce producția anuală cu aproximativ 0,08% din PIB. Efectul este mai mic decât s-ar putea aștepta, deoarece anumite sectoare, precum turismul și restaurantele, beneficiază de pe urma creșterii consumului. Totuși, impactul este mult mai evident în industrie și producție, unde oprirea activității duce la o scădere directă a volumului de bunuri fabricate.
Numărul sărbătorilor legale variază considerabil în Europa. Lituania și Cipru au câte 15 zile libere oficiale pe an, în timp ce Germania dispune de doar nouă sărbători naționale, deși unele landuri adaugă zile suplimentare. După eliminarea unei sărbători, Danemarca are acum zece zile libere pe an, sub media europeană de aproximativ 11,7 zile. Această diferență poate avea implicații economice. Un stat care are 15 zile libere poate teoretic să piardă aproximativ 0,48% din PIB în plus față de unul cu doar nouă zile libere.
De ce zilele libere nu sunt doar o pierdere economică
Economiștii subliniază că zilele libere nu pot fi privite exclusiv ca o pierdere de productivitate. Studiile demonstrează că perioadele de odihnă pot îmbunătăți eficiența angajaților pe termen lung. În anii cu un număr mai mare de sărbători legale, se observă de asemenea o scădere a accidentelor de muncă. În plus, sondajele indică niveluri mai ridicate de satisfacție și bunăstare. Din aceste motive, niciun guvern european nu ia în considerare eliminarea pe scară largă a zilelor libere. În prezent, dezbaterea se concentrează pe găsirea unui echilibru între productivitatea economică și calitatea vieții.
