Radu Marinescu a subliniat că principalul obiectiv nu este ca un individ să rămână în detenție pe termen nelimitat, ci să fie reintegrat în societate printr-un proces de reeducare. „Trecem de la regimuri mai restrictive la unele mai permisive, permițând astfel revenirea acestora în familie, însă aceste persoane trebuie monitorizate. Brățările electronice contribuie la reducerea riscului ca deținuții să dispară și oferă o alertă imediată în cazul în care sunt scoase”, a explicat ministrul.
Marinescu a evidențiat că România se confruntă cu o presiune tot mai mare asupra sistemului penitenciar. „Avem aproape 24.000 de deținuți, iar numărul locurilor disponibile este de doar 23.000. De aceea, construim două noi penitenciare, la Unguriu și Berceni, fiecare având o capacitate de aproximativ 1.000 de locuri, finanțate printr-un împrumut de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Proiectele au început în 2020, dar execuția este în prezent la 13–15%”, a adăugat el.
În plus, ministrul a menționat că finalizarea acestor lucrări este dificilă fără resurse financiare suplimentare: „Avem la dispoziție doi ani pentru a finaliza 80% din lucrări, ceea ce reprezintă o provocare considerabilă. Am făcut apel pentru alocarea fondurilor necesare în acest an, însă, din păcate, nu dispunem de toate resursele necesare.”
În încheiere, el a explicat că brățările electronice și noile penitenciare fac parte dintr-o strategie mai amplă de reintegrare: „Fără implicarea sectorului privat și fără un sistem de monitorizare eficient, deciziile vor rămâne subiective și nu vor reflecta realitatea persoanelor pe care dorim să le sprijinim.”
