Conform raportului publicat luni, creșterea economică a României a încetinit considerabil în ultimii ani, scăzând de la 2,3% în 2023 la 0,9% în 2024 și aproximativ 0,7% în 2025. Pentru anul 2026, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) prognozează un avans de doar 1%, sub potențialul economiei, cu o revenire estimată abia în 2027, la circa 2,2%.
„Activitatea economică a început să piardă din avânt”, subliniază raportul dedicat României, evidențiind ca principale cauze scăderea cererii externe, însemnând o reducere a comenzilor din partea partenerilor comerciali, și efectele consolidării fiscale, adică măsurile prin care statul își propune să reducă deficitul.
Aceste tendințe se reflectă direct în consumul populației, care reprezintă motorul tradițional al economiei românești și care încetinește considerabil. După o creștere de 5,7% în 2024, se estimează că consumul va crește cu doar 0,6% în 2025 și va rămâne la același nivel în 2026, pe fondul măsurilor fiscale, precum înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public și creșterile de taxe și accize, care au diminuat puterea de cumpărare.
Inflația continuă să rămână ridicată și peste ținta stabilită de banca centrală, amplificând aceste efecte. După ce a atins un vârf de 14,6% în noiembrie 2022, în contextul crizei energetice, inflația s-a stabilizat temporar la aproximativ 5–5,5% în perioada 2024–2025, dar a revenit pe o tendință ascendentă, atingând 8,5% în ianuarie 2026. OECD estimează că inflația va rămâne la 6,6% în 2026 și va reveni către 3% abia în 2027.
Raportul subliniază că presiunile inflaționiste sunt alimentate și de creșterile salariale rapide din anii anteriori, în special în sectorul public. Salariile din sectorul public au crescut cu 18,5% în 2024, iar salariul minim a fost majorat cu peste 30% în perioada 2023–2024. În plus, salariile au crescut mai rapid decât productivitatea, afectând astfel competitivitatea economiei.
„Persistența inflației ridicate reflectă presiuni puternice din costurile interne, inclusiv creșterea rapidă a costurilor cu forța de muncă”, menționează OECD.
Investițiile publice continuă să reprezinte principalul suport pentru economie, fiind susținute de fondurile europene, în timp ce investițiile private sunt afectate de incertitudini și de slăbirea piețelor externe. Exporturile au avut o evoluție modestă în ultimii ani, ca urmare a cererii reduse din principalele piețe europene.
Astfel, dezechilibrele externe persistă: deficitul comercial, adică diferența dintre importuri și exporturi, a ajuns la aproximativ 6% din PIB în 2024, iar deficitul de cont curent, care include și fluxurile de servicii și venituri, rămâne ridicat, ceea ce implică o dependență a economiei de finanțarea externă și o vulnerabilitate la schimbările din piețele internaționale.
„În România, deficitul bugetar și cel de cont curent tind să evolueze în tandem”, se arată în raport.
Deficitul bugetar reprezintă una dintre cele mai mari vulnerabilități ale economiei. Acesta a ajuns la 9,3% din PIB în 2024 și este estimat la 8,3% în 2025 și 6,3% în 2026, toate aceste niveluri fiind mult peste țințele europene.
În același timp, veniturile fiscale ale statului, adică sumele colectate din taxe și impozite, rămân reduse comparativ cu alte state OECD, limitând capacitatea statului de a reduce deficitul fără măsuri suplimentare. „Veniturile fiscale sunt scăzute, iar statul are în continuare dificultăți majore în colectarea TVA”, se menționează în raport, care adaugă că o colectare mai eficientă a taxelor ar putea diminua necesitatea de măsuri suplimentare de creștere a impozitelor.
Raportul arată că dezechilibrele bugetare au fost alimentate și de politicile din anii anteriori. „Expansiunea fiscală din trecut a dus la o creștere puternică a deficitului bugetar, creând riscul unei traiectorii nesustenabile a datoriei publice”, avertizează OECD.
Datoria publică este în creștere accelerată, avansând de la 54,8% din PIB în 2024 la 59,2% în 2025, 61,5% în 2026 și aproape 65% estimat în 2027. În acest context, guvernul a inițiat un proces de consolidare fiscală, care include creșteri de taxe și limitarea cheltuielilor, dar care „afectează perspectivele de creștere pe termen scurt”, subliniază raportul, explicând că ajustarea bugetară reduce consumul și activitatea economică.
Pe piața muncii apar deja semne de deteriorare, inclusiv o creștere a șomajului și o încetinire a creșterii salariilor, ca urmare a măsurilor de consolidare fiscală.
Economiștii OCDE avertizează asupra riscurilor pentru perioada următoare. Întârzierile în absorbția fondurilor europene ar putea reduce investițiile și creșterea economică, iar măsuri bugetare mai severe decât cele estimate ar putea afecta suplimentar economia.
În plus, presiunile asupra cheltuielilor publice cresc, în special în domenii precum sănătatea, educația și protecția socială, complicând și mai mult echilibrarea bugetului. Tensiunile geopolitice și încetinirea economiilor europene pot diminua cererea pentru exporturile românești, iar riscurile privind inflația rămân ridicate, inclusiv în cazul unor noi creșteri ale prețurilor la energie sau al unor șocuri în agricultură.
Pe termen mediu, OCDE consideră că România dispune în continuare de un potențial semnificativ de recuperare a decalajelor față de economiile dezvoltate, susținut de fondurile europene și de integrarea în economia Uniunii Europene. Totuși, se subliniază că, pentru a menține acest parcurs, sunt necesare reforme structurale și o politică fiscală mai disciplinată.
„Sunt necesare eforturi susținute pentru a păstra sustenabilitatea fiscală”, concluzionează raportul, avertizând că fără ajustări suplimentare, riscurile pentru stabilitatea economică vor crește.
