Ofensiva Israelului împotriva Iranului generează un impact economic semnificativ, costurile estimate atingând deja zeci de miliarde de șekeli, ceea ce reprezintă aproximativ 2% din produsul intern brut (PIB) al țării. Aceasta contribuie la creșterea datoriei publice, o povară care se amplifică cu fiecare zi de conflict, conform informațiilor furnizate luni de EFE.
Economistul israelian Esteban Klor, de la Universitatea Ebraică din Ierusalim, a explicat pentru EFE că „costul economic al războiului provine din trei factori principali: cheltuielile militare directe, pagubele provocate de atacurile iraniene asupra infrastructurii și locuințelor din Israel, și paralizarea parțială a activității economice în diverse sectoare.”
Conform estimărilor, costul războiului se ridică la aproximativ 20 de miliarde de șekeli (5,5 miliarde de euro) pe săptămână, ceea ce înseamnă că, după două săptămâni de lupte, impactul cumulativ se apropie de 40 de miliarde de șekeli (peste 11 miliarde de euro), echivalentul a aproape 2% din PIB-ul Israelului.
O parte din aceste cheltuieli militare sunt legate de utilizarea intensivă a sistemelor de apărare antirachetă, Israelul având la dispoziție diverse interceptoare, iar costurile acestora variază în funcție de tipul amenințării. Aceste cifre reflectă doar costul proiectilelor și nu includ cheltuielile pentru baterii sau lansatoare.
Klor amintește că, în timpul războiului de 12 zile cu Iranul din iunie 2025, costul zilnic s-a ridicat la aproximativ 2 miliarde de șekeli (550 de milioane de euro), având un impact total de aproape 25 de miliarde de șekeli (aproape 7 miliarde de euro), incluzând atât cheltuielile directe, cât și scăderea producției.
Un factor care contribuie la creșterea costurilor ofensivei actuale este menținerea unor fronturi deschise, cum ar fi confruntarea cu gruparea șiită libaneză Hezbollah, la granița de nord, conform expertului. În ceea ce privește bugetul public, Klor subliniază că conflictul pune presiune asupra finanțelor statului.
În plus, noul buget aprobat de guvernul israelian pentru 2026 preconizează o creștere semnificativă a cheltuielilor pentru apărare, cu o investiție de 38 de miliarde de șekeli (10,6 miliarde de euro), care, totuși, nu acoperă toate costurile generate de război.
O parte considerabilă a impactului economic, cum ar fi pierderile de producție din cauza suspendării activităților în timpul stării de urgență, nu se reflectă direct în bugetul de stat. Potrivit lui Klor, deficitul public, inițial estimat la aproximativ 3,9% din PIB, va ‘depăși probabil 5%’ din cauza creșterii cheltuielilor și a absenței măsurilor de compensare prin tăieri de cheltuieli sau creșteri de impozite.
Economistul consideră că această situație este parțial rezultatul contextului politic intern, în care guvernul se află într-un an electoral și evită implementarea unor măsuri nepopulare. Creșterea deficitului va conduce, în mod previzibil, la o creștere a datoriei publice în anii următori. Înainte de începerea războiului din Gaza, după atacul brutal al grupării islamiste palestiniene Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023, datoria Israelului era echivalentă cu aproximativ 60% din PIB-ul său.
Cu toate acestea, impactul cumulativ al conflictelor și creșterea cheltuielilor militare ar putea face ca datoria să depășească 70% din PIB, conform estimărilor lui Klor. Economistul a subliniat că problema nu se limitează la viitorul apropiat; se preconizează că cheltuielile pentru apărare vor rămâne ridicate în următorul deceniu, ceea ce obligă Israelul să găsească modalități de finanțare a acestui efort fără a compromite creșterea economică.
Printre posibilele soluții, Klor a menționat necesitatea implementării de reforme care să stimuleze creșterea economică și să extindă participarea pe piața muncii, în special în cadrul comunității ultraortodoxe. De asemenea, el a avertizat asupra unei alte probleme care îngrijorează economiștii: creșterea emigrării israelienilor cu înaltă calificare.
Referitor la impactul factorilor externi, cum ar fi creșterea prețurilor petrolului din cauza tensiunilor regionale și a crizei din Strâmtoarea Ormuz, economistul consideră că efectul acestora va fi relativ limitat în comparație cu costul direct al conflictului. „Israelul importă petrol, dar are și propria producție de gaze naturale, ceea ce contribuie la atenuarea impactului energetic,” a explicat el.
În concluzie, principala provocare economică rămâne costul direct al unui război pe care autoritățile israeliene, deocamdată, nu par să se grăbească să-l încheie.
