Ministrul de externe al Ucrainei, Andrii Sybiha, a reacționat la decizia Curții Penale Internaționale (CPI) de a investiga crimele regimului condus de Alexander Lukașenko împotriva populației din Belarus.
„Salutăm decizia Curții Penale Internaționale de a deschide o anchetă, inițiată de Lituania, privind crimele regimului Lukașenko împotriva poporului belarus”, a scris Sybiha joi seara pe platforma X.
Oficialul ucrainean a subliniat că acest demers transmite un mesaj clar: liderii autoritari nu pot scăpa de răspunderea juridică. „Acest lucru transmite un semnal puternic că nu va exista impunitate, nici măcar pentru cei care se consideră deasupra legii și a oricăror norme de umanitate”, a adăugat el.
Sybiha a subliniat că Ucraina a susținut constant tragerea la răspundere a regimului de la Minsk. „Ucraina a susținut de mult timp responsabilizarea regimului – atât pentru crimele comise împotriva propriului popor, cât și pentru sprijinul acordat Rusiei în agresiunea împotriva Ucrainei”, a declarat ministrul.
În opinia sa, stabilirea responsabilității este esențială pentru viitorul Belarusului: „Justiția este esențială pentru un viitor mai bun, european și democratic al Belarusului”.
Investigația a fost deschisă după o sesizare a Lituaniei, care a cerut procurorilor CPI să examineze presupusele crime împotriva umanității comise de autoritățile belaruse.
Conform documentelor publicate de Biroul Procurorului-șef al CPI, Karim Khan, există motive rezonabile să se creadă că acțiunile autorităților au dus la deportarea și persecutarea unor opozanți reali sau percepuți ai guvernului, ca parte a politicii de stat.
Procurorii susțin că aceste fapte ar fi fost încurajate sau aprobate „la cele mai înalte niveluri ale guvernului”, iar acțiunile constituie un atac larg răspândit și sistematic împotriva populației civile.
Ancheta vizează presupusele crime comise din 1 mai 2020, după protestele masive împotriva regimului lui Lukașenko. Investigația se concentrează în special asupra cazurilor în care deportarea și alte acțiuni transfrontaliere au avut legătură cu teritoriul Lituaniei, stat membru al Curții Penale Internaționale.
Printre infracțiunile analizate se numără deportarea și persecuția pe motive politice, prevăzute în Statutul de la Roma drept crime împotriva umanității.
