Agravarea conflictului din Orientul Mijlociu a avut un impact semnificativ asupra piețelor financiare, determinând o creștere a prețului petrolului, în timp ce aurul și acțiunile au înregistrat scăderi. Dolarul s-a întărit, iar randamentele titlurilor de stat din zonele euro și Statele Unite au crescut, indicând presiuni de vânzare la începutul săptămânii.
În Iran, Mojtaba Khamenei a fost numit succesor al tatălui său, Ali Khamenei, în funcția de lider suprem, ceea ce sugerează că linia dură va continua să conducă țara. Această decizie survine la o săptămână de la izbucnirea conflictului cu SUA și Israel, iar președintele american Donald Trump a comentat că alegerea fiului este „inacceptabilă”, conform Reuters.
Conflictul a dus deja la suspendarea a aproximativ 20% din aprovizionarea globală cu țiței și gaze naturale, după atacurile Teheranului asupra navelor în strâmtoarea Hormuz și asupra infrastructurii energetice din regiune. Ministrul energiei din Qatar a declarat vineri pentru Financial Times că se așteaptă ca toți producătorii de energie din Golf să oprească exporturile în câteva săptămâni, ceea ce ar putea duce prețul petrolului la 150 de dolari pe baril, conform agenției de presă.
Prețul aurului a scăzut cu 1,4%, ajungând la 5.095 dolari pe uncie, în contextul în care escaladarea conflictului cu Iranul a generat temeri de inflație persistentă, iar investitorii s-au refugiat din nou în dolar, conform MarketWatch.
Strategii de la Saxo Bank consideră că declinul aurului este cauzat de convingerea că majorarea prețurilor petrolului va menține inflația ridicată și va reduce șansele de reducere a ratelor dobânzilor din partea Rezervei Federale. Aurul, care nu oferă randament, devine astfel mai puțin atractiv comparativ cu activele care generează dobânzi, dacă ratele dobânzilor rămân ridicate.
Cu toate acestea, echipa Saxo a subliniat că interpretarea actuală ar putea fi „eronată”, deoarece creșterea prețurilor petrolului reflectă un șoc de ofertă, nu o cerere mai puternică, ceea ce sporește riscul de stagflație, care ar putea determina băncile centrale să intervină pentru a sprijini economia.
Rania Gule, analist senior de piață la brokerul , a comunicat clienților că aurul rămâne susținut de nivelurile ridicate ale datoriei globale, de volatilitatea geopolitică și de cererea din partea băncilor centrale. Astfel, orice corecție descendentă a prețului metalului prețios ar putea reprezenta o oportunitate de cumpărare, în special dacă prețul se apropie de 4.995-5.000 de dolari pe uncie.
Analiștii au semnalat că fluxurile de aur sunt perturbate de conflict, metalul prețios fiind vândut cu un discount semnificativ în Dubai, din cauza imposibilității avioanelor de a decola din acest hub important de tranzacționare, conform MarketWatch.
Aurul a înregistrat o scădere de aproximativ 3,5% săptămâna trecută, în timp ce argintul, care era în ușoară creștere de 0,1%, la 84,44 dolari pe uncie, s-a depreciat cu 10% între 27 februarie și 6 martie.
Dolarul american a continuat să se aprecieze, având în vedere creșterea prețurilor petrolului, care i-a determinat pe investitori să caute lichidități din cauza temerilor legate de un război prelungit în Orientul Mijlociu, ce ar putea perturba grav aprovizionarea cu energie și afecta creșterea economică globală, conform Reuters.
Indicele dolarului american, care măsoară valoarea monedei Statelor Unite față de un coș de alte șase monede, a crescut cu aproximativ 0,1%, ajungând la 99,1 puncte, după ce a început ziua de tranzacționare ceva mai sus.
„Dolarul se bucură de protecție față de multe dintre riscurile din Orientul Mijlociu și își reia rolul de activ de refugiu”, a declarat Nick Rees, șeful departamentului de cercetare macroeconomică la Monex Europe, conform Reuters.
Pe parcursul zilei, dolarul a avut o ușoară tendință de depreciere, după ce Financial Times a raportat că miniștrii de finanțe ai G7 vor discuta despre o eliberare coordonată de petrol din rezervele de urgență, coordonată de Agenția Internațională pentru Energie.
Îngrijorările persistă printre analiști. „Cu cât această situație durează mai mult, cu atât daunele se amplifică exponențial, într-un efect de domino. Dacă vom fi în aceeași situație și săptămâna următoare, lucrurile pot deveni alarmante”, a afirmat Michael Every, strateg global senior la Rabobank.
Conform Reuters, Asia ar putea resimți cel mai intens șocul prețurilor energiei, având în vedere dependența regiunii de petrolul și gazele din Orientul Mijlociu, în timp ce Marea Britanie și zona euro sunt, de asemenea, expuse.
Indicele monedei euro, care măsoară evoluția monedei europene față de un coș de valute, a scăzut cu 0,22%, ajungând la 115,9 puncte.
„Întrebarea fundamentală este cât de mult vor crește prețurile petrolului și cât timp vor rămâne ridicate, deoarece acest lucru va determina, în cele din urmă, consecințele economice”, a spus Deepali Bhargava, șefa departamentului de cercetare pentru regiunea Asia-Pacific la ING, conform Reuters.
Piețele de acțiuni au scăzut, în contextul în care șocul inflaționist generat de creșterea bruscă a prețurilor petrolului amenință să majoreze costul vieții și ratele dobânzilor la nivel global.
Ostilitățile din Orientul Mijlociu continuă, iar petrolierele nu pot traversa Strâmtoarea Hormuz din cauza amenințărilor cu atacuri iraniene, iar investitorii se pregătesc pentru o perioadă prelungită de costuri energetice mai ridicate.
Indicele pan-european Stoxx 600 a înregistrat o scădere de 0,79%, în timp ce indicele DAX al bursei din Frankfurt a scăzut cu 0,77%. Indicele londonez FTSE 100 s-a depreciat cu 0,46%. Pe de altă parte, piețele de acțiuni din Statele Unite au început ziua în depreciere. Indicele Dow Jones Industrial Average a scăzut cu 0,86%, iar indicele S&P 500 cu 0,46%. Indicele Nasdaq Composite, dedicat companiilor din domeniul înaltelor tehnologii, a înregistrat o scădere de 0,07%.
„Investitorii așteaptă reacția Washingtonului. Fără o definiție clară a ceea ce ar însemna o victorie, este greu de prezis dacă acest conflict va dura câteva săptămâni sau câteva luni”, a afirmat Helima Croft, strateg la RBC Capital Markets.
Creșterea inflației și posibilitatea ca băncile centrale să fie nevoite să mențină ratele dobânzilor ridicate sau chiar să le majoreze, au făcut ca obligațiunile să devină mai puțin atractive ca active de refugiu în contextul conflictului.
În acest context, randamentele obligațiunilor guvernamentale europene au crescut, iar prețurile au scăzut, amplificând mișcările dramatice din săptămâna precedentă.
Investitorii au început să integreze în prețuri două majorări ale dobânzii din partea Băncii Centrale Europene până la sfârșitul anului, o schimbare semnificativă față de februarie, când se anticipa o nouă reducere a ratei. De asemenea, piețele iau în considerare acum posibilitatea ca Banca Angliei să majoreze dobânzile în acest an, în timp ce așteptările privind reducerile din partea Rezervei Federale a SUA au fost suspendate.
Randamentele titlurilor germane pe zece ani, referința zonei euro, au crescut cu 0,16%, după o apreciere de aproximativ 8% săptămâna trecută. Randamentele titlurilor de stat britanice pe zece ani au crescut cu 0,43%, după o apreciere de 7,8% în aceeași perioadă.
Analiștii observă că șansele de calmare a situației sunt reduse până la apariția unor semne de rezolvare a conflictului. „Haosul din piețele financiare este legat în totalitate de Strâmtoarea Hormuz… Șocul petrolier nu se va încheia până când navele nu vor putea naviga liber prin strâmtoare”, a declarat Ed Yardeni, fondatorul companiei Yardeni Research. „Până atunci, piețele financiare vor continua să fie preocupate de un scenariu stagflaționist similar celui din anii 1970”, a adăugat analistul, referindu-se la situația în care creșterea economică stagnează, în timp ce prețurile continuă să crească, conform Reuters.
