Analiștii spun pentru Financial Times că atacul lui Donald Trump asupra Iranului afectează semnificativ economiile europene și asiatice, în contrast cu SUA, unde efectele sunt parțial atenuate datorită unui sector energetic intern extins.
SUA este un exportator net de gaze naturale din 2017 și de petrol din 2020, conform datelor oficiale. Aceasta înseamnă că sectorul energetic intern beneficiază de creșterea prețurilor, chiar dacă gospodăria americană medie va resimți o presiune considerabilă din cauza creșterii costurilor la benzină.
În schimb, economiile europene și asiatice, care depind de importurile de energie, se confruntă cu o inflație mult mai accentuată. Aceasta se datorează parțial faptului că prețurile gazelor naturale pe aceste piețe sunt mai volatile decât în SUA și au crescut deja. Combustibilul rămâne un element esențial pe piețele interne de energie.
„SUA este izolată, dar nu imună la pagube”, a declarat James Knightley de la banca ING. El a subliniat că America nu va suferi întreruperi de aprovizionare cu bunuri esențiale, așa cum se va întâmpla în alte regiuni. „Toată lumea va avea o situație mai proastă, deoarece, fundamental, s-a scumpit un factor cheie de producție”, a adăugat David Aikman, șeful think-tank-ului Institutului Național de Cercetări Economice și Sociale (Niersr).
„Dar totul va avea un impact inegal între țări.”
Cum afectează creșterea prețurilor la energie economiile?
Prețul țițeiului Brent a crescut cu aproape 30% săptămâna trecută, pe fondul izbucnirii războiului, iar în Europa, prețurile gazelor au încheiat săptămâna cu valori cu peste 60% mai mari.
Aceste creșteri au fost generate de temerile legate de o posibilă întrerupere susținută a transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, o arteră cheie pentru traficul energetic, precum și de pierderile de producție din alte regiuni ale Orientului Mijlociu.
Crește inflația, scade puterea de cumpărare, scade PIB
Prețurile mai mari, dacă se mențin, vor conduce la o creștere a inflației, vor reduce puterea de cumpărare a gospodăriilor și vor afecta creșterea PIB-ului la nivel global.
Băncile centrale ar putea fi nevoite să mențină ratele dobânzilor neschimbate pentru o perioadă mai lungă sau chiar să adopte politici monetare mai restrictive, în timp ce guvernele se confruntă cu presiuni fiscale suplimentare dacă decid să intervină pe piețele energetice pentru a atenua impactul.
Schimbările prețurilor la energie reprezintă „un mecanism puternic de redistribuire a veniturilor între țări”, a afirmat Qian Wang, economist-șef pentru Asia-Pacific la Vanguard.
Exportatorii de petrol vor beneficia de o parte mai mare din câștiguri, în timp ce consumatorii tind să-și reducă cheltuielile imediat, iar piețele financiare vor fi afectate, ceea ce va duce la o scădere a cererii globale.
Severitatea impactului va depinde nu doar de cât de mult vor crește prețurile, ci și de durata acestei creșteri și de acțiunile guvernelor pentru a ușura povara asupra consumatorilor.
Italia, Germania și Regatul Unit depind de importurile de gaze
Creșterea prețurilor la gaze a depășit creșterea costurilor țițeiului. Aceasta va fi costisitoare pentru economiile europene precum Italia, Germania și Regatul Unit, care depind în mare măsură de importurile de gaze.
O analiză realizată de Oxford Economics asupra a 15 economii sugerează că creșterea costurilor energiei va avea cel mai mare impact asupra Italiei, unde inflația din trimestrul al patrulea al acestui an ar putea crește cu peste 1 punct procentual față de previziunile anterioare ale firmei de consultanță.
Zona euro în ansamblu și Regatul Unit vor înregistra o creștere de peste jumătate de punct a inflației proiectate.
În contrast, inflația din SUA în trimestrul al patrulea va fi influențată cu doar 0,2 puncte procentuale, în timp ce Canada va fi cea mai puțin afectată, conform analizei.
Și China, India și Coreea de Sud sunt vulnerabile
China, India și Coreea de Sud sunt mari importatori de petrol și gaze din Golf, ceea ce le face vulnerabile. China, de exemplu, importă 70-75% din consumul său de țiței, iar o mare parte din importurile sale din Orientul Mijlociu trec prin Strâmtoarea Ormuz.
Cu toate acestea, China poate conta pe stocuri mai mari de petrol și poate solicita rafinăriilor să suspende exporturile pentru a-și proteja aprovizionarea. De asemenea, există posibilitatea de a apela la importuri din Rusia.
Guvernul chinez ar putea interveni pentru a limita transferul de la prețul țițeiului la prețul cu amănuntul al benzinei, iar o inflație ușor mai mare ar putea fi considerată benefică, având în vedere „presiunea deflaționistă” persistentă din țară.
Norvegia și Canada vor profita de prețurile mai mari. La fel și SUA
Marii exportatori de energie, precum Norvegia și Canada, vor avea efecte „mai pozitive în mod clar” deoarece vor beneficia de prețurile mai mari, evitând în același timp amenințările la adresa producției și veniturilor cu care se confruntă furnizorii din Orientul Mijlociu, precum Qatar, conform analiștilor de la Capital Economics.
Cum afectează valul energetic SUA, având în vedere că este un exportator de energie? SUA au devenit o superputere energetică în ultimele două decenii, fiind cel mai mare producător de petrol și gaze din lume.
Asta înseamnă că producătorii americani sunt pregătiți să beneficieze de prețurile mai mari, mai ales dacă conflictul se prelungește și prețurile rămân ridicate. Acțiunile americane au fost mai puțin afectate decât unele piețe din Europa și Asia de la începutul conflictului, ceea ce sugerează că anumiți investitori mizează pe o scădere mai mică a PIB-ului Americii de Nord comparativ cu alte economii majore.
Producția ridicată din SUA protejează parțial consumatorii, în special în sectorul gazelor naturale, unde piața globală este oarecum fragmentată.
În timp ce prețurile gazelor naturale din Europa și Asia au crescut săptămâna trecută, prețurile din SUA au crescut doar treptat.
Lipsa capacității de lichefiere și export a gazelor naturale lichefiate va limita capacitatea producătorilor americani de a exporta gaze către alte piețe, contribuind la menținerea unui control asupra prețurilor gazelor americane, conform lui David Oxley de la Capital Economics, care a descris SUA drept o „insulă a gazelor”.
Consumatorii americani sunt, totuși, afectați, înaintea alegerilor din noiembrie
În domeniul petrolului, unde piața este mai globală, consumatorii americani vor fi probabil sub presiune. Prețul West Texas Intermediate, țițeiul de referință din SUA, a înregistrat săptămâna trecută cea mai mare creștere săptămânală din 1983. Aceasta a dus la o creștere a prețurilor la benzină în SUA, care au ajuns vineri la 3,32 dolari pe galon, comparativ cu 2,98 dolari cu o săptămână înainte, marcând cel mai ridicat nivel din 2024.
Prețurile petrolului au crescut și mai mult luni, Brent, indicele internațional de referință, crescând cu 25% în Asia, ajungând la 116,17 dolari pe baril. West Texas Intermediate, indicele american, a crescut cu 28%, atingând 116,29 dolari.
Goldman Sachs a avertizat că, dacă criza se prelungește pe tot parcursul lunii martie, prețurile petrolului vor depăși „probabil” vârfurile din 2008 și 2022, perioade în care Brent a depășit 147 de dolari/baril, iar benzina a depășit 5 dolari/galon.
Creșterea prețurilor reprezintă un risc pentru Trump, înaintea alegerilor intermediare din noiembrie.
Multe studii arată că creșterea prețurilor la benzină afectează în mod semnificativ americanii cu venituri mici, deoarece aceștia au locuri de muncă care necesită deplasări frecvente și cheltuiesc o proporție mai mare din venitul lor pe combustibil.
