Cotațiile futures ale petrolului au înregistrat o creștere semnificativă la deschiderea tranzacțiilor, ca urmare a atacurilor lansate de Statele Unite și Israel împotriva Iranului în weekend, conform unei analize efectuate de CNN.
Deși creșterea prețului barilului de petrol era anticipată, analiștii subliniază că nu a fost neapărat surprinzătoare.
West Texas Intermediate (WTI), referința pentru petrolul american, a crescut cu aproximativ 5 dolari pe baril, echivalent cu 8%, ajungând la aproximativ 72 de dolari. În același timp, Brent Crude, etalonul internațional, a avut o creștere inițială de peste 12%, atingând aproximativ 82 de dolari pe baril.
Cu toate acestea, la câteva minute după deschiderea tranzacțiilor, prețul a scăzut ușor sub 80 de dolari. Vineri, Brent se stabilise la puțin peste 73 de dolari pe baril. Această creștere, deși abruptă comparativ cu o zi obișnuită de tranzacționare, intră în intervalul prevăzut de analiști pentru o piață tensionată, dar nu dominată de panică.
De altfel, prețurile petrolului au început să crească în zilele anterioare, pe fondul anticipării unui posibil atac asupra Iranului.
În contextul creșterii prețului petrolului, piețele bursiere au înregistrat scăderi generale. Indicii principali, precum S&P 500, Nasdaq și Dow Jones, au pierdut aproximativ 1% fiecare. Pe de altă parte, companiile din sectorul energetic au beneficiat, acțiunile ExxonMobil și Chevron Corporation crescând cu aproximativ 2%. Titlurile din sectorul apărării, cum ar fi Northrop Grumman și Lockheed Martin, au avut, de asemenea, creșteri marginale.
Traderii par să mizeze, pentru moment, pe ideea că perturbările vor fi relativ de scurtă durată. Totuși, incertitudinea cu privire la amploarea și durata conflictului persistă, președintele Donald Trump sugerând că ar putea dura săptămâni.
Analiștii avertizează că o escaladare serioasă, cum ar fi tulburări interne majore în Iran, atacuri asupra infrastructurii petroliere sau închiderea unei rute esențiale de transport, ar putea duce prețul petrolului la 100 de dolari pe baril sau chiar mai sus. Deși piața, deocamdată, nu pariază pe acest scenariu, riscurile sunt reale.
Iranul reprezintă al șaselea cel mai mare producător de petrol din lume și deține a treia cea mai mare rezervă dovedită de petrol, conform OPEC. De asemenea, controlează o rută maritimă vitală pentru transportul petrolului către piețele globale, inclusiv către China.
Duminică dimineață, OPEC și aliații săi au anunțat o creștere a producției cu 206.000 de barili pe zi, după ce în trimestrul al patrulea majoraseră deja producția cu 137.000 de barili pe zi. Această creștere ar putea atenua parțial presiunea asupra prețurilor, însă experții nu se așteaptă ca măsura să fie suficientă pentru a compensa eventuale perturbări majore.
Strâmtoarea Hormuz se dovedește a fi o rută maritimă esențială pentru transportul petrolului, cu aproximativ 20 de milioane de barili tranzitând zilnic această strâmtoare, conform U.S. Energy Information Administration, care o descrie ca un „punct critic de blocare a petrolului”. Iranul a amenințat în trecut că ar putea închide această rută.
În timpul conflictului de 12 zile dintre Iran și Israel de anul trecut, banca Goldman Sachs a estimat că o perturbare extinsă ar putea conduce prețul petrolului peste 100 de dolari pe baril. Bob McNally, președintele Rapidan Energy Group, a avertizat că închiderea strâmtorii ar putea provoca o criză energetică. O situație și mai gravă ar fi generată de o oprire a infrastructurii saudite, similar cu incidentul din 2019 de la instalația de la Abqaiq, unde echipamentele specializate nu pot fi înlocuite rapid.
Economiile asiatice, în special China și India, ar suferi grav în cazul unei eventuale închideri a Strâmtorii Hormuz. Clayton Seigle, cercetător senior la Center for Strategic and International Studies, subliniază că petrolul este o marfă globală și fungibilă, ceea ce înseamnă că o perturbare oriunde în lume va afecta prețurile peste tot. Dacă exporturile iraniene ar fi blocate, China ar căuta rapid surse alternative, sporind competiția pentru barili disponibili și, implicit, prețurile la nivel mondial.
În ceea ce privește benzina, experții prevăd că orice conflict militar cu Iranul ar duce la creșterea prețurilor la petrol, scumpirea benzinei și presiuni inflaționiste. Tom Kloza, analist în domeniul petrolului și consilier la Gulf Oil, estimează că prețurile en-gros la benzină ar putea crește imediat cu 25 de cenți, ceea ce ar putea traduce într-o creștere de 5–10 cenți pe zi pentru o perioadă. În prezent, prețul mediu național al benzinei în SUA este de 2,98 dolari pe galon, conform American Automobile Association, iar după ce a scăzut sub 3 dolari în decembrie — pentru prima dată în patru ani — prețurile riscă acum să urce din nou.
În urma atacului Israelului asupra Iranului în iunie anul trecut, Brent a înregistrat cea mai mare creștere într-o singură zi din martie 2022. Prețurile au continuat să crească după implicarea SUA, pentru a scădea brusc odată cu anunțarea unui armistițiu. Istoria recentă demonstrează că piața reacționează rapid la escaladări, dar și că se poate calma la fel de repede.
Până în prezent, piețele par să creadă că perturbarea va fi limitată. Totuși, miza este uriașă: Iranul este un actor-cheie în producția și transportul global de petrol, iar orice blocaj major ar putea provoca un nou șoc energetic. Pentru consumatori, întrebarea esențială rămâne: cât de mult va dura conflictul și cât va ajunge să coste un plin de benzină?
