România își întărește treptat poziția pe flancul estic european, iar contextul geostrategic plasează domeniul Apărării în centrul atenției, a declarat vicepreședintele USR, Dan Barna, la conferința de presă de deschidere a Congresului USR 2026, intitulat „Viitorul, acum”.
Dan Barna a evidențiat că noile priorități europene în domeniul securității, bugetului și tranziției verzi oferă României un rol strategic din ce în ce mai semnificativ.
„Acum vedem foarte clar că necesitatea securității și necesitatea Apărării a transformat politica aceasta într-o politică domestică de primă linie”, a afirmat el.
În acest context, România „devine un actor relevant pe flancul estic”, a subliniat Dan Barna, referindu-se la declarațiile recente de la Bruxelles: „Am văzut și ieri, în conferința de la Bruxelles, unde Ursula von der Leyen și comisarul Fitto au spus foarte clar: flancul estic al Uniunii Europene devine o prioritate”.
Barna a menționat un semnal politic important:
„Primul premier care a fost invitat a fost premierul României, ceea ce arată o recunoaștere a poziției României în această nouă arhitectură cu care ne confruntăm”.
Referitor la Moldova și Ucraina, Barna a afirmat că acestea sunt „zone pentru care ne luptăm”.
Potrivit lui, noul buget european este structurat pe baza acestei logici strategice, iar România susține alocări clare pentru vecinătatea estică.
„Bugetul este construit pe această logică în care flancul estic e important și, în acest context, Moldova și Ucraina sunt zone pentru care ne luptăm (…) să primească alocări foarte clare în pilonul bugetar referitor la Europa globală”, a declarat el.
Acest al treilea pilon bugetar se concentrează pe extinderea și relațiile Uniunii Europene cu statele care aspiră la aderare sau care au o relevanță strategică.
Dan Barna a discutat și despre tranziția verde, subliniind transformarea economiei europene într-una neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon.
„Strategia (…) pentru care luptăm și noi este transformarea economiei europene într-o economie neutră (…) nu trebuie să se întâmple în detrimentul comunităților”, a declarat Barna, referindu-se la zone precum Valea Jiului.
El a subliniat importanța finanțării reindustrializării moderne:
„Luptăm foarte mult să fie alocate sume distincte pentru reindustrializarea modernă a acestor comunități, tocmai pentru a reduce această percepție de lăsare în urmă a zonelor tradițional-industriale ale Europei și, în speță, ale României”.
Barna a avertizat că acest sentiment este „foarte mult speculat de către suveraniști extremiști”.
Eurodeputatul a atras atenția asupra riscurilor legate de diminuarea fondurilor de coeziune în noul cadru financiar.
„România a beneficiat (…) de fonduri de coeziune, care au făcut acea diferență (…) practic, fondurile europene au făcut schimbări importante”, a spus el.
În opinia sa, reducerea acestor fonduri ar avea consecințe politice și sociale serioase:
„În momentul în care s-ar muta accentul de pe coeziune doar pe Apărare sau doar pe zona de competitivitate, din nou ar rămâne componente importante din regiunile Europei marginalizate”.
Barna a explicat că noul buget european are trei piloni: planuri strategice naționale și regionale, competitivitate și „Europa globală”, iar acest model crește puterea guvernelor în administrarea fondurilor.
„În această discuție, foarte important ca regiunile să aibă un cuvânt de spus (…) banii trebuie să ajungă acolo, la firul ierbii, la comunități”.
Un alt subiect important discutat de Barna a fost regula de dezangajare a fondurilor europene.
Comisia propune reducerea termenului de utilizare a banilor de la regula N-2 sau N-3 la N-10 luni, dar Barna consideră că o astfel de schimbare ar afecta statele cu dificultăți administrative:
„Dacă în 10 luni nu reușești să recuperezi întârzierea, ai pierde banii. Or, lucrul ăsta ar fi o lovitură exact pentru economii, cum este și a României”.
„Poziționarea pe care eu o apăr foarte puternic în Parlamentul European este de a rămâne pe o regulă care și-a confirmat funcționalitatea. Acel N-3 (…) a arătat că statele pot avea o absorbție decentă”, a declarat Barna.
În final, Dan Barna a pledat pentru o implicare directă a regiunilor și municipalităților în programarea fondurilor europene.
„Decizia asupra banilor să nu fie doar de la nivel național, ci să fie posibilă această comunicare de la nivelul municipalităților sau de la nivelul regiunilor”.
