Nicușor Dan consideră că cele două ordonanțe de urgență pregătite de Cabinetul Ilie Bolojan, referitoare la „administrație” și „relansare economică”, reprezintă o oportunitate de a oferi premierului un răgaz pentru a continua pe termen scurt. Totuși, sursele din cadrul Administrației Prezidențiale menționează că nu există o estimare clară asupra duratei acestui „armistițiu” politic.
Conform aceleași surse, coaliția actuală se prezintă ca una în care „toată lumea pare încăpățânată”: atât Bolojan, cât și PSD și UDMR își apără pozițiile, fiecare calculându-și pașii pentru viitor. Din perspectiva Palatului Cotroceni, social-democrații nu par să fie „pe picior de plecare” din Guvern, însă continuă să lanseze atacuri publice împotriva premierului, în special în perioada în care Executivul își asumă măsuri nepopulare.
În săptămânile recente, Nicușor Dan a declarat că actuala coaliție se desfășoară „cu opinteli” și a afirmat că formarea unui guvern minoritar este improbabilă, având în vedere lipsa unei alternative viabile.
Atacurile din partea PSD rămân intense: liderul senatorilor social-democrați, Daniel Zamfir, l-a acuzat pe premier de decizii unilaterale și de „călcarea în picioare” a acordului coaliției, sugerându-i, de asemenea, că, în cazul în care nu este mulțumit de actuala formulă, ar trebui să caute o altă majoritate.
Un subiect sensibil continuă să fie Ministerul Educației și Cercetării, care este gestionat interimar de Ilie Bolojan, în urma demisiei lui Daniel David, interimatul fiind oficializat prin decret.
Recent, premierul a declarat că va propune un nou ministru „în câteva săptămâni”, fără a specifica un nume. Pe acest fundal, sursele din zona prezidențială indică faptul că Bolojan i-ar fi prezentat președintelui, săptămâna trecută, trei opțiuni (atât din partide, cât și din afara lor), urmând să revină cu o propunere finală.
În coaliție, Ministerul Educației este perceput ca un „portofoliu greu” în contextul ajustărilor bugetare și reformelor, iar întârzierea unei numiri definitive generează presiune politică asupra Guvernului, într-un moment în care pachetul de ordonanțe de urgență va reprezenta principalul test de forță al majorității.
În ceea ce privește importanța celor două OUG-uri, Guvernul a transmis semnale că reforma administrației și pachetul de relansare economică vor fi adoptate prin ordonanță de urgență, având în vedere că inițial se lua în considerare varianta angajării răspunderii în Parlament.
Un aspect crucial este calendarul: adoptarea prin OUG permite intrarea imediată în vigoare, ajutând coaliția să evite riscul întârzierilor cauzate de un parcurs politic mai lung, inclusiv prin atacuri la Curtea Constituțională a României.
Pe partea economică, Alexandru Nazare a descris pachetul ca o schimbare de accent „de pe consum pe investiții”, cu un impact bugetar estimat la 2,1–2,2 miliarde lei în 2026 și intenția de a fi aprobat împreună cu reforma administrației.
