Comisia Europeană a demarat o investigație aprofundată pentru a analiza dacă modificările propuse de România referitoare la planul de restructurare al societății de energie electrică CE Oltenia respectă reglementările UE privind ajutoarele de stat, conform unui comunicat emis vineri.
Specialiștii de la Bruxelles examinează dacă sumele acordate de România ca ajutoare de stat sunt conforme cu normele Uniunii Europene sau dacă acestea trebuie finanțate din fonduri publice, ceea ce ar implica, în principiu, ca statul să suporte plățile din alte surse publice, de obicei printr-o suplimentare a bugetului Ministerului Energiei.
CE Oltenia, operată într-un sistem dualist, este controlată de stat prin Ministerul Energiei, care deține 87,48% din capitalul social, urmat de Fondul Proprietatea S.A. cu 11,81% și Electrocentrale Grup S.A. cu 0,46%. Această întreprindere de stat, activă în extracția lignitului și producția de energie electrică, este unul dintre cei mai mari angajatori dintr-o regiune cu rate ale șomajului care depășesc constant media națională, având peste 8.000 de angajați.
Investigația a început cu peste patru ani în urmă. În ianuarie 2022, Comisia a aprobat, condiționat, ajutorul de restructurare de 2,66 miliarde euro (13,15 miliarde lei) acordat de România pentru CE Oltenia, sprijinind planul de restructurare pentru perioada 2021-2026.
Atunci, Comisia a validat ajutorul de restructurare conform Orientărilor privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate.
În decembrie 2025, România a notificat Comisia cu privire la modificarea planului de restructurare, prin care ajutorul a fost majorat de la 2,66 miliarde euro la 2,86 miliarde euro, extinzând astfel perioada de restructurare cu trei ani, până la sfârșitul anului 2029.
„România susține că prelungirea este cauzată de întârzierile în implementarea noilor centrale de producere a energiei electrice pe bază de energie solară și gaze, ceea ce a întârziat eliminarea treptată a capacităților existente pe bază de lignit ale CE Oltenia. De asemenea, România menționează un risc pentru securitatea aprovizionării în regiune, datorită situației geopolitice actuale. CE Oltenia este principalul furnizor de energie electrică pentru Republica Moldova și unul dintre furnizorii pentru Ucraina”, a comunicat Comisia.
În discuție se află centrala în ciclu combinat de la Mintia, cu o capacitate instalată de 1.700 MW, care va deveni cea mai mare unitate de producere a energiei electrice din Europa, și centrala de la Iernut, o investiție a Romgaz, cu o capacitate de 430 MW. Centrala pe gaze naturale construită pe locul vechii termocentrale de la Mintia, de Mass Global Energy Rom, compania irakiană care investește 1,4 miliarde euro, va începe producția în septembrie 2023, conform anunțului Guvernului din 5 februarie, după întâlnirea investitorilor cu premierul Ilie Bolojan. În cazul Iernut, noul termen propus este sfârșitul acestui an, cu o finalizare estimată la 31 decembrie 2025, în proporție de aproximativ 97,5%.
Comisia va verifica, pe baza informațiilor furnizate de România, dacă planul de restructurare revizuit respectă normele UE privind ajutoarele de stat.
Astfel, Comisia a decis să deschidă o investigație aprofundată pentru a evalua, în special:
- dacă perioada de prelungire a planului este rezonabilă și dacă acesta contribuie la restabilirea viabilității pe termen lung a CE Oltenia;
- dacă contribuția CE Oltenia, a investitorilor sau a instituțiilor financiare la costurile restructurării este suficientă pentru a asigura proporționalitatea ajutoarelor;
- dacă România va implementa măsuri suplimentare adecvate pentru a limita denaturările concurenței cauzate de ajutoarele suplimentare;
- dacă întârzierile în implementarea etapelor-cheie ale planului de restructurare au fost în afara controlului CE Oltenia sau al României.
„Deschiderea unei investigații aprofundate oferă României și părților terțe interesate, inclusiv CE Oltenia, ocazia de a prezenta observații. Aceasta nu influențează rezultatul investigației”, a transmis Comisia.
Este important de menționat că România a reușit anul trecut să renegocieze calendarul de închidere a capacităților de producție pe cărbune ale CE Oltenia până la operaționalizarea completă a noilor capacități de producție de energie.
„România și-a asumat în trecut cea mai ambițioasă țintă de decarbonizare, dar nu putem să punem în pericol lumina din casele oamenilor. De aceea, amânarea închiderii centralelor pe cărbune este necesară: nu putem opri niciun grup până când noile capacități de producție de energie electrică nu vor fi 100% operaționale”, a declarat Bogdan Ivan, ministrul Energiei, la începutul lunii octombrie.
La 1 ianuarie 2021, România avea 4.920 MW instalați în centrale pe cărbune. Până la 31 decembrie 2021, au fost retrase definitiv din exploatare 1.695 MW, iar în 2023 – încă 330 MW (jumătate din ținta T115 care implica închiderea a 660 MW).
Prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), România s-a angajat în 2021 să închidă definitiv 1.425 MW până la 1 ianuarie 2026, la care se adaugă 330 MW neînchiși din T115, totalizând 1.755 MW, provenind de la Complexul Energetic Oltenia – 1.305 MW; Electrocentrale Craiova – 300 MW; CET Govora – 100 MW și UAT Iași – 50 MW.
Oficialii Ministerului Energiei au transmis, în septembrie 2025, către Comisia Europeană, în cadrul renegocierii cu SG Recover a PNRR, propunerea de necesitate și oportunitate a menținerii în funcțiune a trei grupuri energetice, precum și păstrarea a două grupuri în rezervă tehnică, pentru a asigura securitatea sistemului energetic în perioadele de vârf sau în situații neprevăzute.
În paralel, planul de restructurare actualizat a fost trimis Direcției Competitivitate din cadrul Comisiei Europene și prevede extinderea termenelor de închidere a unităților pe cărbune până la finalul anului 2029. Conform propunerilor, la Complexul Energetic Oltenia vor continua să funcționeze cinci exploatări miniere, în conformitate cu necesarul de alimentare a capacităților de producție a energiei electrice pe bază de lignit (inclusiv pentru Electrocentrale Craiova).
„Ca urmare a acestui demers, planul de restructurare al companiei a fost revizuit, actualizând jalonul 119 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru a permite o adaptare treptată. Soluțiile propuse de Complexul Energetic Oltenia vizează asigurarea viabilității economice, continuarea investițiilor în noi capacități de producție (CCGT și fotovoltaice) și modernizarea infrastructurii energetice, contribuind astfel la menținerea competitivității României în tranziția energetică la nivel european”, a anunțat Ministerul Energiei, în octombrie.
