Declinul demografic cu care se confruntă România se află printre cele mai mari probleme ale societății actuale, un proces greu de stopat pe cale naturală. Tudorel Andrei, în interviul acordat Mediafax, explică faptul că migrația internațională poate contribui la reducerea dezechilibrului existent pe grupele de vârstă.
O noutate importantă anunțată de șeful INS este planificarea unui recensământ al populației în 2031, care va fi realizat preponderent în format digital. Până atunci, se lucrează la modificarea legislației pentru a permite recensământul anual al populației rezidente, la nivel local.
În plus, în următorii doi ani, ar putea exista date precise despre avuția românilor, care va fi calculată împreună cu Banca Națională a României, în cadrul raportării indicatorilor pentru toate țările membre OECD, conform afirmațiilor lui Tudorel Andrei, președintele INS și doctor în economie, cu specializarea în statistică economică.
În interviul său, Tudorel Andrei își amintește de primul său loc de muncă, în câteva luni înainte de Revoluția din 1989, când a fost angajat ca inginer, deoarece conducerea întreprinderii nu știa cum să clasifice un absolvent de cibernetică.
Reporter: Propun să începem cu imaginea de moment, ce se întâmplă în prezent în România și care credeți că este principala problemă sau provocare a societății românești?
Tudorel Andrei: Există două probleme majore în societatea românească, pe care le purtăm de 35 de ani. Prima este evoluția demografică a populației României, care se manifestă sub două aspecte: reducerea numerică și, mai grav, îmbătrânirea accelerată a populației, cu dezechilibre pe cele trei mari grupe de vârstă: până la 15 ani, între 15-65 ani și peste 65 de ani.
Reporter: Populația cu vârste de peste 65 de ani are o pondere din ce în ce mai mare.
Tudorel Andrei: În urmă cu 20 de ani, raportul dintre numărul persoanelor cu vârsta de peste 65 de ani și numărul de copii sub 15 ani era sub 100. Acum, acest raport este de 120, ceea ce înseamnă că avem mai multe persoane cu vârsta de 65 de ani decât copii sub 15 ani. Dacă tendința nașterilor se menține, va fi o problemă serioasă în viitor, având în vedere că numărul nașterilor a scăzut dramatic, de la 250.000 – 300.000 la un prag sub 150.000, ceea ce implică un declin demografic greu de stopat pe cale naturală. Singura soluție ar fi migrația internațională, cu un număr mai mare de imigranți pentru a reechilibra situația.
Reporter: În centrul Bucureștiului observăm tot mai mulți lucrători străini. Aceștia suplinesc numărul românilor plecați în străinătate?
Tudorel Andrei: Nu este neapărat un lucru rău. Am crezut în redresarea populației printr-un sold natural pozitiv, dar este dificil de realizat. Este complicat să schimbi comportamentul familial privind numărul de copii și vârsta la care se naște primul copil. Factorul economic influențează evoluția demografică a unei țări, iar migrația internațională reprezintă o cale de redresare a populației.
Reporter: Generația decrețeilor se apropie de pensionare, generând presiune asupra sistemului public de pensii. Ce așteptări aveți în acest context?
Tudorel Andrei: În 1967, am avut cel mai mare număr de născuți-vii, peste o jumătate de milion. După aceea, numărul a început să scadă. Cei născuți în acea perioadă, în special cei din 1967, au constituit o parte din migrația internațională. Există o presiune asupra populației active, cu probleme de redresare.
Reporter: Scăderea populației afectează economia, având în vedere recesiunea tehnică și inflația. Ce opinie aveți?
Tudorel Andrei: Declinele demografice nu pot avea un impact imediat asupra economiei. Evoluția demografică se reflectă pe termen lung, iar migrația a avut și avantaje, reducând presiunea pe piața muncii în anumite perioade. Este important să nu corelăm evoluția demografică cu impactul pe termen scurt.
Reporter: Românii plecați nu contribuie la fondurile de sănătate și pensii. Cum vedeți acest aspect?
Tudorel Andrei: Există o legătură puternică între românii plecați și locurile natale. În ultimii 15 ani, între 360.000 și 400.000 de copii s-au născut în străinătate și au fost înregistrați în România, ceea ce demonstrează că părinții lor au păstrat legături culturale și economice cu țara.
Reporter: Vorbind despre recensământ, ați menționat un plan pentru a-l face cât mai digital. Puteți detalia?
Tudorel Andrei: Ne dorim să realizăm un recensământ anual, fără a intra pe teren, utilizând surse administrative. Recensământul din 2031 va fi organizat pe baza acestor surse. Intrările în teren vor fi necesare doar pentru variabilele pentru care nu avem suficiente date administrative.
Reporter: Există șanse ca acest recensământ anual să înceapă anul viitor?
Tudorel Andrei: Este greu de spus. Depindem de adoptarea unei legislații care să permită utilizarea surselor administrative. Calculăm populația rezidentă anual, dar este important să se facă diferența între populația rezidentă și cea după domiciliu.
Reporter: Ați menționat că ați lucrat la evaluarea avuției populației. Ce implica aceasta?
Tudorel Andrei: România, împreună cu alte instituții, va calcula avuția românilor conform standardelor OECD. Este un proces complex, dar sperăm să obținem rezultate în următorii doi ani.
Reporter: Ce s-a întâmplat cu PIB-ul? Unele voci spun că datele nu sunt corecte.
Tudorel Andrei: Calcularea PIB-ului include mai multe etape și date brute. Există o metodologie comună în Uniunea Europeană, iar datele sunt ajustate pentru a exclude sezonalitatea. Aceasta este o practică standard în toate țările.
Reporter: Cum ați explica unui român simplu cum se calculează PIB-ul?
Tudorel Andrei: Este un proces complex care implică date brute și ajustări statistice. PIB-ul este calculat pe baza informațiilor culese de la agenții economici, iar fiecare sector de activitate contribuie la acest indicator.
Reporter: Ați publicat datele pentru prima parte din 2024?
Tudorel Andrei: Am publicat datele semnal pentru trimestrul 4 din 2024. Acestea vor fi actualizate pe baza noilor informații obținute.
Reporter: Ce opinie aveți despre posibila manipulare a inflației?
Tudorel Andrei: Calcularea inflației este un proces riguros, iar metodologia este transparentă. Datele sunt culese sistematic, nu aleatoriu. Există totuși o parte psihologică în percepția inflației, dar metodologia folosită este bine definită.
Reporter: Ați avut realizări importante în cei 13 ani la conducerea INS. Care este cea mai importantă realizare a dumneavoastră?
Tudorel Andrei: Cea mai mare realizare este imaginea bună pe care INS o are la nivel internațional. Am reușit să închidem două dosare importante în timpul președinției României la Consiliul UE, ceea ce a fost o realizare semnificativă.
Reporter: Ați fost implicat în cercetări importante înainte de aderarea României la NATO și UE. Cum a fost această experiență?
Tudorel Andrei: A fost o oportunitate importantă. Am evaluat costurile integrării României în NATO, un proiect interesant care a fost derulat în strictă colaborare cu NATO și a fost finanțat de Bruxelles.
Reporter: Ați terminat prima facultate înainte de Revoluție. Cum a fost tranziția pentru generația dumneavoastră?
Tudorel Andrei: A fost o perioadă de adaptare rapidă. După terminarea facultății, am fost nevoit să lucrez indiferent de nota obținută, iar prima experiență de muncă a fost interesantă, fiind angajat ca inginer fără a fi clar ce specializare aveam.
Reporter: Care este perspectiva pentru viitor?
Tudorel Andrei: Criza actuală este temporară și, în câțiva ani, o vom depăși. România se confruntă cu provocări legate de deficitele comerciale, care sunt semnificative, și este important să abordăm aceste subiecte pentru a asigura dezvoltarea pe termen lung.
