Conceptul a fost elaborat de James Van Geelen, CEO al firmei de investiții Citrini, împreună cu antreprenorul Alap Shah. Aceștia au redactat un document ficțional, prezentat ca fiind scris în iunie 2028, care examinează cauzele unei presupuse „crize globale a inteligenței”, conform Euronews.
Autorii susțin că problemele ar începe în 2026, când companiile vor adopta pe scară largă sisteme AI autonome, capabile să efectueze sarcini complexe fără intervenția umană. Spre surprinderea generală, cele mai afectate domenii vor fi cele cu înaltă calificare, cum ar fi programarea, cercetarea și analiza de date. Deși deciziile de înlocuire a forței de muncă cu AI ar fi justificate din punct de vedere economic pentru fiecare firmă în parte, rezultatul global ar putea fi unul deosebit de negativ.
Mecanismul crizei este caracterizat prin automatizare și declinul veniturilor. Scenariul descris ilustrează un cerc vicios: pentru a rămâne competitive, companiile investesc masiv în tehnologie, ceea ce conduce la noi concedieri. Angajații din sectorul administrativ („white-collar”) ar putea fi nevoiți să accepte locuri de muncă mai slab plătite sau chiar munci fizice, rezultând o prăbușire a nivelului salarial general.
Proiecțiile sugerează că economia SUA ar putea intra în recesiune la mijlocul anului 2027. Până în 2028, rata șomajului ar putea depăși un prag sensibil de 10%. Această instabilitate, corelată cu datoriile gospodăriilor, ar putea genera o criză financiară similară cu cea imobiliară.
Un semnal de alarmă este dominanța agenților AI în viața cotidiană. Până în 2027, autorii prezic că sistemele AI vor funcționa constant pe dispozitivele utilizatorilor, gestionând aproape toate sarcinile, de la scrierea de cod la planificarea bugetelor personale. Deși vor apărea noi ocupații, precum experți în siguranța AI sau ingineri de prompturi, numărul și veniturile acestora nu vor fi suficiente pentru a compensa pierderile masive din piața tradițională a muncii.
Documentul anticipează proteste de amploare, asemănătoare mișcării „Occupy Silicon Valley”, îndreptate împotriva giganților tehnologici. În același timp, guvernele ar putea fi nevoite să crească ajutoarele sociale, în ciuda scăderii considerabile a veniturilor din impozitarea muncii. Discrepanța dintre viteza inovației și lentoarea reacțiilor politice ar putea agrava acest șoc social.
Van Geelen și Shah subliniază că acest scenariu este un avertisment destinat să stimuleze dezbaterea publică, și nu o prognoză garantată. Mesajul central este că inteligența artificială transformă economia într-un ritm alert. Marea provocare a viitorului apropiat constă în pregătirea instituțiilor pentru a gestiona această tranziție inevitabilă.
