C.A.
Piaţa de Capital / 25 februarie, 14:48
Prețul petrolului a absorbit în ultimele săptămâni riscul unei posibile confruntări militare între SUA și Iran. Cotațiile internaționale reflectă deja această tensiune, conform declarațiilor lui Claudiu Cazacu, consultant de strategie la XTB România, într-un comunicat de presă remis redacției.
În prezent, cotele Brent și WTI se află la aproximativ jumătatea intervalului dintre minimele din decembrie anul trecut și maximele din ianuarie. Această poziționare, potrivit analistului, indică un potențial mare de volatilitate pentru lunile următoare, se menționează în document.
Consolidarea treptată a prezenței militare americane în regiune, alternată cu anunțuri despre negocieri diplomatice la Geneva, a dus la o creștere a cotațiilor. De la începutul anului și până miercuri la ora 11:00, petrolul Brent a crescut cu 16,3%, iar WTI cu 14,7%, conform comunicatului.
În ciuda continuării dialogului diplomatic, președintele Trump a avertizat recent cu privire la riscurile nucleare reprezentate de Iran și a menționat dezvoltarea rachetelor cu rază lungă de acțiune, capabile să atingă teritoriul american.
Avertismentul a venit după stabilirea unui termen de 10 zile pentru a ajunge la o înțelegere, în lipsa căreia ar putea urma o intervenție militară. Începutul lunii martie este considerat o perioadă cu risc ridicat, având în vedere desfășurarea extinsă a forțelor americane din regiune, cea mai amplă de după războiul din Irak din 2003, subliniază Cazacu.
Iranul are un rol esențial pe piața globală a petrolului, având o influență mult mai mare decât cea a Venezuelei. Totuși, producția venezueleană a revenit parțial pe piețele internaționale, reducând astfel presiunile asupra ofertei. Conform declarațiilor președintelui american, SUA ar fi primit din Venezuela peste 80 de milioane de barili de petrol, conform documentului.
Sectorul petrolier este crucial pentru economia Teheranului, generând peste un sfert din PIB și o proporție și mai mare din veniturile bugetare. În acest context, exporturile au fost accelerate semnificativ. Datele companiei Kpler arată exporturi maritime de 2,3 milioane de barili pe zi în februarie, cu aproape 50% peste media celor trei luni anterioare. În ultima săptămână, volumul ar fi atins 3,78 milioane de barili pe zi.
Pe fondul tensiunilor interne și al protestelor, autoritățile iraniene par să urmărească consolidarea rezervelor financiare. Reuters raportează că Teheranul este aproape de a ajunge la un acord pentru achiziționarea de rachete anti-navă supersonice.
Iranul este al treilea cel mai mare producător din OPEC, după Arabia Saudită și Irak, iar exporturile sale se îndreaptă în principal către China și alte state asiatice sau din Orientul Mijlociu. Totuși, în 2025, atât Brent, cât și WTI au avut o tendință descendentă, în contextul unei piețe bine aprovizionate, transmite XTB.
Deși cererea de energie pentru dezvoltarea inteligenței artificiale este așteptată să crească, acest optimism nu s-a reflectat pe deplin în economia reală. Încetinirea economiei chineze și tranziția către electrificare au limitat cererea de petrol, iar oferta globală a rămas solidă, inclusiv datorită producției în creștere din America de Sud, în țări precum Brazilia, Guyana și Argentina.
În prezent, cotațiile includ o primă de risc semnificativă. În scenariul unui acord diplomatic durabil, care să reducă riscul unui conflict, prețurile ar putea scădea cu 8-10% într-un interval scurt, se menționează în document.
În schimb, un conflict militar ar putea avea consecințe mult mai severe, în funcție de situația din Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru exporturile din Golf, prin care tranzitează zilnic aproximativ 20 de milioane de barili de petrol. Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite dispun de capacități limitate de export prin conducte, iar o eventuală blocare a rutei ar afecta semnificativ fluxurile globale. Strâmtoarea este esențială și pentru gazul natural lichefiat (LNG), fiind tranzitată de aproximativ o cincime din transporturile mondiale, mai precizează comunicatul.
Într-un scenariu de conflict de scurtă durată, cu reducerea temporară a traficului prin Ormuz, prețul Brent ar putea depăși 85 de dolari pe baril, comparativ cu aproximativ 70 de dolari în prezent, ceea ce reprezintă o creștere de circa 20%.
În varianta pesimistă, cu închiderea strâmtorii pentru mai mult de o săptămână, cotațiile ar putea urca spre 100 de dolari pe baril, înregistrând un avans de peste 30-35%.
Țări precum India, Coreea de Sud și Japonia, care depind în proporție de peste 60% de importurile maritime de energie, ar fi puternic afectate. Totodată, o creștere bruscă a prețului petrolului ar putea readuce presiuni inflaționiste în SUA și UE, după eforturile recente de stabilizare, subliniază documentul.
Deși un scenariu extrem nu este considerat în prezent cel mai probabil, riscul unei escaladări militare cu efecte majore asupra pieței petrolului este în creștere, avertizează analistul XTB.
