Conform CSALB, în perioada 2024-2025 au fost înregistrate 6.434 de cereri de negociere cu băncile și instituțiile financiare nebancare (IFN-uri). Beneficiile medii obținute în urma acestor negocieri au fost de 3.410 euro. Comparativ, în perioada 2020-2021, beneficiile medii per dosar au fost de 3.810 euro, iar în 2022-2023 s-a atins cea mai mare medie de 4.450 de euro din fiecare negociere.
Profilul consumatorului CSALB
În 2024-2025, majoritatea consumatorilor români care au solicitat o negociere prin intermediul CSALB au fost bărbați, cu o pondere de 53,3%. Această proporție a scăzut în comparație cu perioada 2022-2023, când 57,2% dintre consumatori erau bărbați, și față de 2020-2021, când procentul era de 55,7%.
Majoritatea celor care apelează la concilierea cu banca au vârste de peste 40 de ani. Consumatorii cu vârste între 41 și 50 de ani constituie 28,8% din total, iar cei cu vârste între 51 și 60 de ani reprezintă 27,8%. Se observă o creștere a mediei de vârstă a celor care solicită o negociere, în comparație cu 2019, când categoria de vârstă predominantă era cea între 31-40 de ani (32,5%), iar în perioada 2024-2025 această categorie a scăzut la 18%.
Cele mai multe cereri primite în ultimii doi ani au provenit din București (12,9%), Harghita (11,9%) și Sălaj (8,68%). Se remarcă o depolarizare a cererilor din zona București-Ilfov către județe precum Harghita, Sălaj, Mureș și Cluj, de unde provin constant cereri de conciliere, trimise în special de avocații consumatorilor care doresc să evite un proces sau care sunt deja implicați într-o dispută cu băncile în instanță.
În ultimii doi ani, județele din centrul Transilvaniei au totalizat 40% din cereri: Harghita (11,9%), Sălaj (8,6%), Mureș (7,8%), Cluj (6,5%), Bistrița Năsăud (2,2%) și Timiș (2,2%). Bucureștiul și județele învecinate (Ilfov, Prahova, Argeș, Dâmbovița) au cumulat 24% din cereri. În 2025, CSALB a primit cereri și de la românii din Italia, Germania, Australia și Macedonia.
Cele mai frecvente solicitări
CSALB a primit peste 6.400 de cereri în 2024 și 2025, anul 2024 fiind marcat de cele mai multe solicitări: 3.568.
Peste 65% dintre solicitările din ultimii doi ani au vizat reducerea costurilor pentru contractele de credit, prin negocierea comisioanelor și a dobânzilor. Problemele legate de bancomate sau depozite au constituit 12,5% din totalul cererilor.
Cazurile în care consumatorii au invocat probleme sociale (reducerea veniturilor, creșterea cheltuielilor, situații medicale) au reprezentat 6,5% din total, iar litigiile între consumatori și bănci, soluționate ulterior în mod amiabil prin CSALB, au constituit 5,2% din total.
Problemele referitoare la executarea silită sau cele în care consumatorii au negociat cu creditorii un angajament de plată pentru datoriile restante reprezintă împreună peste 5% din numărul total al solicitărilor. De asemenea, pentru prima dată, au fost incluse în clasamentul celor mai frecvente solicitări cererile de conciliere ca urmare a fraudelor pe canalele bancare.
Sesizări online
Majoritatea creditelor menționate în cererile de conciliere sunt în lei (82,8%). Comparativ cu perioada anterioară (2022-2023), s-a observat o creștere a cererilor referitoare la credite în euro: de la 9,1% din total în perioada 2022-2023, la 14,3% la finalul lui 2025. Creditele în CHF constituie doar 1,9% din totalul solicitărilor, față de 3,8% în perioada anterioară de analiză.
În proporție de 84,8%, sesizările au fost efectuate online.
„Ultimii doi ani au fost marcați, pe rând, de o încetinire economică, de creșterea deficitelor și a inflației și de modificări fiscale importante. Consumatorii români de produse și servicii financiare au resimțit toate aceste evenimente economice negative, iar una dintre soluțiile luate în calcul pentru echilibrarea bugetului personal a fost să se îndrepte către bancă pentru a solicita o renegociere a condițiilor contractuale. (…) Din fericire, băncile au acceptat intrarea în conciliere, iar beneficiile rezultate din negocieri, chiar dacă în scădere față de perioada pandemiei, au depășit 3.400 de euro, în medie, pentru fiecare caz în care părțile au ajuns la o înțelegere”, a declarat Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naționale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB.
