Membru de onoare al Academiei Române și fondator al Grupului pentru Dialog Social, precum și al Alianței civice, Mihai Șora a îndeplinit funcția de prim ministru al educației în România postdecembristă. La momentul decesului său, s-a raportat că Mihai Șora ar fi lăsat în urma sa o avere estimată la aproximativ un milion de euro, care a revenit în întregime văduvei sale, poeta Luiza Palanciuc.
În primăvara anului 2023, după dispariția academicianului, unul dintre copiii săi, Tom, stabilit în Germania, a clarificat, în exclusivitate pentru GÂNDUL, mai multe detalii legate de averea tatălui său. Tom Șora a menționat că apartamentul în care a locuit tatăl său a fost achiziționat în anii 1990 de către Andrei Șora, fratele său, la un preț cuprins între 20.000 și 30.000 de mărci.
“Locuința noastră în care am crescut și în care am trăit toți, și mama (nota red. – prima soție a lui Mihai Șora), era un spațiu special, așa-numita casă din Jules Michelet, pe care o știu mulți oameni. Noi eram foarte legați de această casă. Când a fost, în anii ‘90, o anumită lege, chiriașii aveau prioritate pentru achiziționarea caselor.”
“Sute de mii de oameni și-au cumpărat casa în care locuiau și tata locuia acolo. Noi veneam, plecam, el era chiriaș, dar n-avea bani să-și cumpere o casă. Deși, pe vremea aia nu erau foarte scumpe, dar 20.000-30.000 de mărci tot costa. Și fratele meu a finanțat casa. Deci el a cumpărat casa cu banii lui, pe numele tatălui. Chestia a fost în familie, ca în familie, ce e al tatălui e și al fiilor, dar de fapt, casa e a lui Andrei, el a plătit-o”, a declarat Tom Șora.
Acesta a adăugat că, deși fratele său a achiziționat casa, la un moment dat, el nu a mai fost acceptat în locuință, iar Andrei a întrerupt orice relație cu părintele său.
“În momentul în care Andrei a fost persoana non grata, ostracizat, la un moment dat, s-a văzut deposedat și de dreptul de a intra în casa pe care a cumpărat-o și după aceea, și noi toți. Fratele meu a fost un om cu mare voință și care nu se lamenta sau așa ceva. Dar eu știu că pentru el a fost groaznic și a rupt relațiile definitiv cu tata”, a explicat fiul lui Mihai Șora.
Mai mult, Tom Șora a subliniat că, după decesul tatălui său, Luiza Palanciuc a rămas în apartamentul respectiv și a intrat în posesia cărților rare deținute de academician, precum și a unei colecții de obiecte de artă. Conform surselor MEDIAFAX, aceste bunuri fac acum obiectul unei acțiuni de succesiune, care a fost deja înregistrată la o instanță din Capitală.
Astfel, Tom Șora, împreună cu sora sa, Elisabeth, și Sylvie Delmas (urmașa lui Andrei Șora), au inițiat acum un proces împotriva mamei vitrege, Luiza Palanciuc (văduva academicianului), având speranța de a obține o parte din averea lăsată.
Cine a fost Mihai Șora
Mihai Șora s-a născut pe 7 noiembrie 1916 în localitatea Remetea Mare din județul Timiș. Fiul unui preot, el a studiat filosofia la Universitatea din București între anii 1934 și 1938, având ca profesori personalități precum Nae Ionescu și Mircea Vulcănescu, iar timp de trei ani, a fost asistentul lui Mircea Eliade la seminar.
În 1938, a obținut o bursă de la Institutul Francez din București și s-a mutat în Franța.
Între 1945 și 1948, a lucrat la Centre national de la recherche scientifique din Paris.
A debutat la Gallimard cu lucrarea ”Du dialogue intérieur. Fragment d’une anthropologie métaphysique” în 1947, având un impact semnificativ printre personalitățile filosofice franceze. Mihai Șora a refuzat cetățenia franceză propusă imediat după publicarea cărții.
În 1948, s-a întors în România pentru a-și reîntâlni părinții, însă autoritățile nu i-au permis să se întoarcă în Franța, unde soția și copiii săi îl așteptau. Ulterior, aceștia au fost nevoiți să îl urmeze. Forțat să rămână în România după 1948, timp de 20 de ani nu a publicat nimic.
A lucrat în Ministerul de Externe în perioada Anei Pauker (1948–1951), apoi ca șef de secție la Editura pentru Limbi Străine (1951–1954) și redactor-șef la Editura de Stat pentru Literatură și Artă (1954–1969), având meritul editorial de a fi fondatorul noii serii BPT (acronim pentru „Biblioteca Pentru toți”).
După publicarea Antologiei poeziei interbelice, care includea poeți precum Nichifor Crainic și Radu Gyr, foști deținuți politici, și din emigrație Aron Cotruș, Ștefan Baciu și Horia Stamatu, a fost înlăturat și retrogradat la statutul de simplu redactor la Editura Enciclopedică.
După evenimentele din decembrie 1989, a ocupat funcția de ministru al învățământului în primul guvern Petre Roman (30 decembrie 1989–28 iunie 1990).
Prima soție a lui Mihai Șora, scriitoarea Mariana Șora, a părăsit România la sfârșitul anilor ’70 și a decedat la München, în Germania, în 2011, la vârsta de 94 de ani. Din această primă căsătorie, Mihai Șora are trei copii: Elisabeth, Andrei și Tom.
Mihai Șora s-a recăsătorit pe 19 iulie 2014, la vârsta de 98 de ani, cu scriitoarea Luiza Palanciuc, care avea 42 de ani la acel moment.
Pe 25 februarie 2023, Luiza Palanciuc a anunțat, pe Facebook, decesul lui Mihai Șora.
