„Reforma pensiilor este constituțională. Este un pas necesar pentru corectitudine și stabilitate bugetară. Decizia de astăzi privind reforma pensiilor speciale nu reprezintă doar o chestiune juridică, ci și un semnal de corectitudine așteptat de întreaga societate. Aceasta este piesa lipsă dintr-un puzzle al normalității. Prin reechilibrarea criteriilor de echitate și prin măsuri de sănătate economică, reașezăm economia României pe baze sustenabile, având un impact direct asupra deficitului bugetar și asupra capacității statului de a investi constant”, a declarat Alexandru Nazare pe Facebook.
Ministrul a menționat că, în primele șapte luni de mandat, a urmărit „restabilirea unei relații corecte cu Comisia Europeană”, pentru ca România să poată negocia cu credibilitate forma actuală a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și să nu pună în pericol fondurile europene „atât de necesare pentru relansare”.
„Prin discuții și negocieri intense, am reușit să salvăm finanțarea unor proiecte esențiale, precum Autostrada Moldovei, să obținem a doua cea mai mare alocare din Programul SAFE, care va oferi României peste 16 miliarde de euro pentru modernizarea infrastructurii și a industriei de apărare, și să stabilim o traiectorie care să ne permită ieșirea din procedura de deficit excesiv fără a genera șocuri structurale. Toată această credibilitate putea fi pusă sub semnul întrebării fără decizia de azi a CCR”, a adăugat ministrul Finanțelor.
În urma deciziei CCR, ministrul a subliniat două efecte pe termen mediu și lung.
„Reducem povara bugetului. Diminuăm cheltuielile statului cu pensiile speciale, ceea ce poate crea spațiul fiscal-bugetar necesar pentru a direcționa, în timp, resursele acolo unde este cu adevărat nevoie — investiții, infrastructură, educație și sănătate — domenii unde efectele se pot traduce în servicii publice mai bune, locuri de muncă și creștere economică”, a explicat Nazare.
Ministrul a menționat și un al doilea efect, legat de relația cu partenerii externi.
„Credibilitate externă. Este încă un semnal pe care România îl transmite partenerilor internaționali: că are capacitatea să își ducă reformele la capăt, chiar dacă, în cazul acestei reforme, o facem cu întârziere. Acest interval ne poate costa însă 231 de milioane de euro din PNRR, din cauza neîndeplinirii calendarului asumat cu Comisia Europeană; corectarea situației crește, totuși, șansele deblocării fondurilor europene și menținerii unui cost mai redus al finanțării statului”, a precizat el.
„Numai prin schimbări reale de structură și prin predictibilitate putem proteja viitorul economic al țării. Controlul cheltuielilor curente, atragerea fondurilor europene și consolidarea încrederii investitorilor și partenerilor europeni rămân priorități majore pentru acest an, având efecte directe asupra stabilității economice și a nivelului de trai”, a concluzionat ministrul Finanțelor.
