Raportul privind inflația din februarie 2026, prezentat miercuri de Mugur Isărescu, s-a bazat pe informațiile disponibile până la 4 februarie, data finalizării acestuia. Documentul a fost supus Comitetului de politică monetară și a fost aprobat marți de Consiliul de Administrație al Băncii Naționale.
„Vă reamintesc un principiu esențial al prognozelor noastre, și anume că măsurile de natură administrativă, politică și economică relevante pentru evoluția inflației sunt incluse în prognozele BNR numai dacă sunt măsuri adoptate. Chiar dacă discutăm despre posibilitatea unor măsuri, nu le includem în prognoză până când nu sunt oficial adoptate”, a declarat Mugur Isărescu.
Guvernatorul BNR a menționat măsurile referitoare la gazele naturale, anunțate prin declarații de presă și, de marți seara, printr-un proiect de ordonanță de urgență.
„Un exemplu recent este discuția despre ce se va întâmpla la sfârșitul lui martie cu prețurile la gaze și plafonarea acestora. Acestea nu au fost incluse în prognoză. De aceea, prognoza arată o ușoară creștere a prețurilor în aprilie. Dacă măsurile anunțate vor fi adoptate oficial, vom recalcula și vom reveni asupra prognozei”, a subliniat Mugur Isărescu.
În plus, guvernatorul BNR a abordat criticile recente conform cărora Banca Națională, în februarie 2025, a prognozat o inflație de 3,8% pentru decembrie 2025, în condițiile în care aceasta a atins aproape 10%.
„În februarie anul trecut, nu am inclus pachetul de măsuri fiscale în prognoză, deoarece nu cunoșteam detalii. Atunci, în afară de situația politică complicată, se discutau mai multe pachete de măsuri fiscale, inclusiv introducerea cotei progresive, care ar fi avut un impact diferit asupra inflației. N-aveam cum să includem un pachet pe care nu-l cunoaștem. Imediat ce măsurile au fost adoptate în iulie-august, am revizuit prognoza, apropiindu-ne de realitatea din decembrie trecut”, a precizat guvernatorul băncii centrale.
„Sunt mai mulți factori care au contribuit la diminuarea inflației. Restrângerea cererii de consum este dureroasă, dar contribuie la temperarea creșterilor de preț. În schimb, influențele inflaționiste vin mai ales din importurile de bunuri nealimentare”, a adăugat Mugur Isărescu.
Așadar, inflația, care era în jur de 4%, a crescut la 8-9% în perioada iulie-septembrie.
„Cel mai mare impact, de două puncte procentuale, a fost generat de liberalizarea pieței energiei”, a declarat guvernatorul BNR.
„Observăm că aproape tot saltul inflației începând cu vara lui 2025 provine din energie și gaze naturale, cu influențe și din TVA și accize”, a explicat guvernatorul BNR, menționând că efectele dezinflaționiste de la legume, fructe și ouă nu au fost suficiente pentru a compensa creșterile de prețuri.
Prognoza comparativ cu raportul anterior de inflație indică o ușoară creștere a prețurilor la gaze în trimestrul II, dar aceasta ar putea fi diminuată prin măsurile Guvernului, a afirmat guvernatorul.
„Nu știm în ce măsură sau care va fi pachetul de măsuri pe care le va adopta Guvernul. Premierul și ministrul Energiei au menționat că pregătesc un program puternic, dar noi respectăm principiul de a introduce în prognoză numai ceea ce este aprobat oficial. Dacă plafonarea la gaze se va prelungi, probabil că inflația va scădea semnificativ, ajungând la 3% de la 9% în câteva luni. Este o corecție”, a subliniat guvernatorul BNR.
Schema propusă de Ministerul Energiei, aflată în transparență decizională, preconizează o ieșire treptată din plafonare, ceea ce ar putea duce la scăderi de până la 23% a prețurilor la gaze pentru gospodării, dar la o creștere de 25% pentru consumatorii non-casnici.
Cu această ocazie, Mugur Isărescu a detaliat contextul deciziei de menținere a ratei dobânzii de politică monetară, subliniind o atitudine pozitivă, dar nu optimistă, în ceea ce privește evoluțiile viitoare.
„Am păstrat rata de politică monetară, fără a o înăspri sau a o reduce, pentru a transmite un semnal clar că inflația nu este o problemă de ignorat. Banca centrală își asumă critici, dar considerăm că impactul a fost pozitiv, având în vedere recesiunea tehnică și cele două trimestre de scădere a PIB-ului. În anul trecut, am avut totuși o creștere economică moderată de 0,6%, comparativ cu 0,9% în 2024, reușind să evităm recesiunea pe întreg anul”, a precizat guvernatorul BNR.
Potrivit lui Mugur Isărescu, investițiile publice din fonduri europene sunt cruciale pentru avansul economic.
„Sperăm că prin această abordare și pe baza investițiilor publice, care sunt singurele capabile să genereze creștere economică fără a provoca inflație sau dezechilibre externe, vom continua să obținem rezultate și în 2024. Situația nu este ușoară, ci fragilă, dar sperăm să reușim”, a declarat Mugur Isărescu.
„Reamintesc că economia are multă psihologie. Dacă folosim termeni alarmanți, cum ar fi prăbușiri, acest lucru influențează economia. La Banca Națională încercăm să fim temperați și să transmitem mesaje mai calme”, a subliniat guvernatorul BNR.
„Două precizări referitoare la investițiile publice: consumul este de câteva ori mai mare decât investițiile, iar o creștere a investițiilor publice ar trebui să fie semnificativă, de două cifre, pentru a compensa căderea consumului. De asemenea, nu toate investițiile publice au un efect multiplicator imediat, iar căderea consumului se resimte rapid în PIB”, a detaliat Mugur Isărescu.
Cifrele BNR arată că rata anuală a inflației, calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC), a crescut în decembrie 2025 la 8,6%, de la 5,5% în decembrie 2024. Rata medie anuală a inflației IPC a crescut la 7,3% în decembrie 2025, de la 5,6% în decembrie 2024, iar rata medie anuală a inflației calculată pe baza IAPC a ajuns la 6,8% în decembrie 2025, comparativ cu 5,8% în decembrie 2024.
În ianuarie 2026, rata anuală a inflației s-a redus ușor, la 9,62%, în condițiile în care scăderile din acest segment au fost compensate de creșterea prețurilor administrate și a prețurilor LFO. Rata anuală a inflației CORE2 ajustat s-a menținut la 8,5%.
Conform datelor preliminare, activitatea economică s-a comprimat cu 1,9% în trimestrul IV 2025, după o scădere de 0,1% în trimestrul III. Dinamica anuală a scăzut la 0,1% în trimestrul IV 2025, după o creștere de 1,7% în trimestrul anterior. Astfel, economia a încetinit creșterea la 0,6% în 2025, față de 0,9% în 2024.
Prognoza din raport sugerează că rata anuală a inflației va continua să scadă lent în trimestrul I 2026, iar în trimestrul următor va înregistra o creștere, din cauza influențelor de bază și a evoluției cotațiilor anumitor mărfuri. Aceasta va fi influențată și de eliminarea plafonului pentru adaosul comercial la alimentele de bază, suprapuse cu efectele expirării schemei de plafonare a prețului la energia electrică și cu majorarea cotelor de TVA și a accizelor, conform BNR.
Se estimează că rata anuală a inflației va înregistra o corecție descendentă rapidă în trimestrul III 2026, odată cu epuizarea efectelor directe ale șocurilor semnificative pe partea ofertei, iar apoi va scădea treptat, ajungând în interiorul intervalului țintei din mijlocul semestrului I 2027. Acest lucru se va realiza în contextul intensificării presiunilor dezinflaționiste, în special datorită deficitului de cerere agregată, care se preconizează că va crește până la sfârșitul anului curent, în urma corecției bugetare, atingând valori considerabile, dar inferioare celor anticipate anterior.
