Refluxul recurent apare atunci când tensiunea crește, când ceva devine greu de digerat, în acest caz deficitul bugetar, urcând brusc în spațiul public ca o soluție aproape terapeutică. Aceasta produce arsură mediatică, dând impresia unei intervenții rapide, iar după ce efectul retoric se consumă, se retrage în contact cu realitatea constituțională.
Rețeta pentru anul 2026 în ceea ce privește cumulul pensie-salariu este una compensată, care nu mai beneficiază persoanele cu pensii de serviciu sau pensii militare ce lucrează în sectorul public. Aceasta se întâmplă într-un moment în care România accesează miliarde de euro prin programul SAFE pentru înzestrare militară, iar criminalitatea și presiunea asupra structurilor de ordine publică cresc, ceea ce face ca penalizarea să pară mai mult un gest contabil decât o decizie strategică.
Dacă ar trebui să numim această operațiune „curățenie”, nu putem să nu ne mirăm că se calcă din nou într-o zonă marcată de Curtea Constituțională cu bandă roșie – nu este permisă restrângerea drepturilor în mod selectiv, pe criterii alese aleatoriu, invocând excepții artificiale.
În cea mai recentă decizie a sa (Decizia nr. 521/2023), Curtea Constituțională afirmă clar că o asemenea îngrădire nu trebuie să aibă în vedere doar o categorie socio-economică, nu poate viza doar sectorul public și poate încălca dreptul la muncă, dreptul la pensie și dreptul de proprietate.
Ironia este că proiectul aflat în prezent în lectură exact asta face, decupează, ignorând cauzele adânci ale fenomenului – pensionările timpurii și lipsa unei politici coerente de resurse umane – pentru a putea, la nevoie, să arate cu degetul spre CCR care blochează reforma.
Dacă argumentele nu v-au convins, să ne uităm la cifre: România urmează să acceseze aproximativ 16,68 miliarde de euro prin programul european SAFE pentru modernizarea armatei și a infrastructurii de securitate. Se vor achiziționa echipamente pentru Poliție, Jandarmerie, Poliția de Frontieră, transportoare Piranha 5, elicoptere H225M, sisteme antinavă NSM, radare, drone și nave de patrulare.
Politica Guvernului devine astfel greu de înțeles, deoarece pe de o parte achiziționează echipamente de miliarde de euro, iar pe de altă parte riscă să rămână fără resursa umană necesară pentru operarea acestora. Cei mai mulți dintre cei care cumulează salariul cu pensia se află în MApN și în structurile MAI (Poliție, Jandarmerie, Poliția de Frontieră), unde există o necesitate acută de personal cu experiență.
Teza cu „blocarea posturilor” rămâne, în esență, doar o poveste convenabilă; dacă ar exista cu adevărat cozi de candidați pregătiți pentru a intra în sistem, Guvernul nu ar mai avea nevoie să reangajeze pensionari, ci i-ar putea înlocui pur și simplu cu oameni noi.
Datele oficiale arată că armata română se confruntă cu un deficit cronic de personal, iar obiectivul de 120.000 de militari nu este încă atins. Rezerva de personal este îmbătrânită, iar ieșirile din sistem prin pensionare au fost constante în ultimii ani. Potrivit analizelor interne, în Ministerul Apărării, aproximativ 36.000 de beneficiari de pensie de serviciu au pensii nete între 3.000 și 5.000 de lei, iar 20% dintre aceștia au pensii între 5.000 și 7.000 de lei, cifre care nu reflectă o elită extravagantă, ci o masă considerabilă de personal cu o experiență acumulată în decenii de activitate.
Dacă o parte semnificativă dintre acești specialiști decid să părăsească sistemul pentru a nu pierde 85% din pensie, impactul va fi dramatic.
Problema nu este existența unei reglementări
Realist vorbind, armata nu mai are aceeași aură de altădată. Uniforma militară este un concept străin pentru majoritatea tinerilor, iar ideea de a-și lega viața de disciplina cazărmii și de riscul real al luptei pe front este respinsă, ceea ce face gestul de a scoate din sistem o generație care știe cum să manevreze o armă cu atât mai nesăbuit.
Trebuie menționate și excepțiile, deoarece ele riscă să trimită modificările direct la examenul de constituționalitate.
Cei exceptați sunt beneficiarii de pensii contributive (pensiile obișnuite), aleșii locali și persoanele cu mandat stabilit expres prin Constituție, pe durata mandatului, precum și cadrele didactice din instituția publică de formare inițială și continuă a magistraților, și cadrele didactice din învățământul militar și juridic superior.
Pentru o înțelegere mai clară a acestei chestiuni, problema nu este existența unei reglementări privind interdicția cumulului pensie-salariu, ci caracterul său selectiv. De fiecare dată când legiuitorul a încercat să ajusteze legislația prin excepții convenabile politic, Curtea Constituțională a sancționat acest demers.
Într-un stat de drept, Curtea Constituțională nu decide în funcție de climatul politic actual, ci respectă litera și spiritul Constituției. Constituția României plasează cetățenii pe poziție de egalitate în fața legii, obligând statul să trateze situații comparabile în mod egal și să justifice orice diferență de tratament.
