Apariția prosumatorilor reprezintă un element pozitiv pentru tranziția energetică, iar dezvoltarea acestui segment ar trebui încurajată, atâta timp cât aceștia utilizează resursele de energie pentru consumul propriu, conform definiției prosumatorului, a declarat Laurențiu Urluescu, președintele AFEER, în timpul conferinței online în care a fost prezentat studiul „Evoluția, cadrul de reglementare și impactul prosumatorilor asupra sistemului energetic din România”.
Studiul a fost efectuat de ASC XLAED BUSINESS HUB SRL, pe un eșantion considerat reprezentativ pentru segmentele de piață interesate. Acesta analizează dinamica segmentului de prosumatori în România, comparativ cu alte țări europene cu tradiție, impactul acestora asupra sistemului energetic și cadrul de reglementare actual, oferind exemple de bune practici și recomandări tehnice și economice.
Potrivit celor mai recente date furnizate de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), în noiembrie 2025, România avea 287.985 de prosumatori, ceea ce reprezintă o creștere semnificativă față de noiembrie 2024, când erau 194.903, și de aproape trei ori mai mulți comparativ cu aceeași lună a anului 2023, când erau 107.001.
În ceea ce privește puterea instalată, aceasta a ajuns, în noiembrie 2025, la 3.352 MW, în comparație cu 2.336 MW în noiembrie 2024 și 1.388 MW în noiembrie 2023.
Creșterea rapidă a numărului de prosumatori în România a generat modificări semnificative în piața de energie, având efecte directe asupra funcționării acesteia și asupra activității furnizorilor, conform AFEER.
„Această evoluție contribuie, fără îndoială, la atingerea obiectivelor tranziției energetice, însă amploarea și ritmul creșterii impun o adaptare a cadrului de reglementare, astfel încât acesta să fie coerent, echitabil și sustenabil pentru toți participanții la sistemul energetic”, au comunicat autorii studiului.
Datele prezentate în studiu indică faptul că România a înregistrat una dintre cele mai rapide creșteri ale numărului de prosumatori din Europa. De la 303 prosumatori în 2019, numărul a crescut la aproape 300.000 la începutul anului 2026. Capacitatea instalată a crescut de la mai puțin de 5 MW la aproximativ 3.400 MW la finalul anului 2025, iar producția anuală generată a ajuns la circa 4,5 TWh, reprezentând aproximativ 9% din producția totală de energie electrică a României.
Cu rate medii anuale de creștere de peste 200% între 2022 și 2024, România a depășit ritmul piețelor mature precum Germania, Spania sau Italia.
Beneficiile aduse de prosumatori sunt contrabalansate de costurile suportate de consumatori, a subliniat Laurențiu Urluescu.
„Sigur, creșterea prețurilor la energie electrică a fost principalul factor economic al apariției și evoluției spectaculoase a prosumatorilor. Dar, conform studiului, dacă raportăm costurile suplimentare ale furnizorilor la cantitatea de energie electrică introdusă în rețea de către prosumatori, se obține un cost adițional pentru fiecare MWh produs de aceștia între 200 și 372 lei/MWh, cost care, în final, este suportat de consumatori”, a declarat președintele AFEER.
„Existența prosumatorilor pe piața internă de energie are multe efecte benefice. Prosumatorii contribuie la modernizarea sistemului energetic prin: creșterea ponderii energiei regenerabile; potențialul de a participa la servicii de echilibrare prin agregare și stocare; accelerarea digitalizării și adoptării de tehnologii noi. Totuși, această evoluție impresionantă a perturbat semnificativ activitatea în sector, mai ales că s-a suprapus peste efectele crizei energetice și ale plafonării prețurilor. De aceea am solicitat acest studiu: pentru a evalua cât mai bine ce se întâmplă în piață, ce se întâmplă cu producția distribuită, la ce concluzii se ajunge și, mai ales, ce este de făcut în viitor”, a explicat reprezentantul furnizorilor.
Studiul detaliat, care se întinde pe peste 150 de pagini, arată că modelul actual de reglementare generează costuri suplimentare pentru furnizori și operatorii de rețea, care sunt transferate, direct sau indirect, către consumatorii non-prosumatori. Conform estimărilor avansate, este vorba de un impact anual de ordinul zecilor de milioane de euro pentru situația din 2024, cu tendință de creștere proporțională cu numărul de prosumatori conectați.
Un aspect controversat evidențiat în studiu este subvenția încrucișată, prin care beneficiile acordate prosumatorilor sunt susținute de ceilalți clienți din sistem. În condițiile în care exceptarea de la plata dezechilibrelor se aplică instalațiilor de până la 400 kW – cel mai ridicat prag din Europa – România se află la limita superioară a scutirilor permise de legislația europeană. În acest context, poziția Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER), citată de AFEER, este clară: prosumatorii trebuie să contribuie în mod adecvat la costurile generale ale sistemului (rețea, sistem, dezechilibre), iar scutirile ar trebui limitate la instalațiile cu adevărat mici.
„Rețelele de distribuție din România, concepute inițial pentru un flux unidirecțional al energiei, se confruntă astăzi cu presiuni semnificative generate de extinderea rapidă a producției distribuite. Această transformare a schimbat fundamental modul de operare al rețelei, introducând fluxuri bidirecționale și provocări tehnice fără precedent”, subliniază autorii studiului.
În acest cadru, inițiatorii studiului susțin că devine esențială adoptarea unor reglementări dedicate care să integreze toate elementele ce guvernează activitatea prosumatorilor, în conformitate cu Directiva UE privind Energia Regenerabilă (RED III).
„Integrarea rapidă a unui număr tot mai mare de prosumatori schimbă fundamental modul de operare al sistemului energetic național. Pentru ca această transformare să rămână sustenabilă pe termen lung, este necesară o reglementare unitară, care să coreleze obiectivele de decarbonare cu stabilitatea sistemului energetic și a pieței de energie electrică”, a concluzionat Laurențiu Urluescu.
