Reporter: Pe 11 februarie 2026, Curtea Europeană de Conturi a publicat raportul special nr. 06/2026 intitulat „Combaterea fraudei în cadrul MRR: un șantier deschis”. Ce informații ne puteți oferi despre acest raport, având în vedere că se referă la o facilitate semnificativă, care la nivelul Uniunii Europene dispune de 650 miliarde de EURO destinați recuperării economice post-COVID și nu numai?
Lucian Romașcanu: ECA a publicat, în ultimii ani, numeroase rapoarte legate de MRR, cunoscut în România ca PNRR, analizând diverse aspecte ale acestui mecanism. Raportul de față este special, deoarece a evaluat eficacitatea sistemelor implementate de Comisia Europeană și de patru state membre (Danemarca, Spania, Italia și România) pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), având ca scop protejarea intereselor financiare ale UE împotriva fraudelor.
R: România a fost inclusă în acest audit? Ce ne puteți spune despre acest aspect?
LR: Da, România a fost selectată pentru acest audit, iar eu sunt bucuros să ofer câteva detalii despre performanțele țării noastre în raport cu subiectul discutat. România a fost aleasă pe baza mai multor indicatori de risc, inclusiv numărul de cazuri EPPO legate de RRF, constatările critice și foarte importante din auditurile PFIU ale Comisiei, nivelul alocărilor financiare din MRR și volumul plăților efectuate până în iulie 2024.
Auditul a evaluat sistemele antifraudă ale organismului de coordonare, ale organismului de audit și ale celor două organisme de punere în aplicare selectate, luând în considerare riscurile entităților auditate anterior de Comisie.
R: Cum ați descrie, pe scurt, performanța României în raport cu subiectul acestui raport?
LR: Voi prezenta câteva concluzii la finalul interviului. Totuși, pentru a răspunde pe scurt, România a instituit un cadru antifraudă bine structurat, având un organism de coordonare activ și practici de audit aliniate la fondurile structurale ale UE. Auditurile Comisiei au fost un factor esențial în îmbunătățiri, dar introducerea acestora a fost uneori întârziată. Voi oferi și câteva grafice pentru a ilustra comparativ modul în care România a acționat în raport cu celelalte state din eșantion.
R: Ne puteți oferi detalii despre structura raportului și modul în care au fost evaluate acțiunile României?
LR: Voi răspunde pe rând la cele mai importante cinci capitole referitoare la acțiunile de prevenire a fraudei auditate.
1. Evaluarea riscurilor de fraudă
Este esențial de menționat că organismele de implementare din România utilizează modelul Comisiei pentru riscurile de fraudă. Totuși, în afară de un organism de punere în aplicare, evaluările riscurilor de fraudă nu au fost efectuate de la începutul PNRR. Acestea au fost introduse ca răspuns la auditurile PFIU ale Comisiei și, în majoritatea cazurilor, la recomandările acesteia. Această implementare întârziată a diminuat valoarea preventivă a evaluărilor riscurilor în primele etape ale execuției MRR.
2. Măsuri de detectare a fraudelor
Organismele de punere în aplicare din România aplică o abordare similară cu cea utilizată pentru fondurile structurale ale UE, combinând controalele administrative periodice cu cele bazate pe riscuri. Controalele antifraudă acoperă principalele domenii de risc. S-au elaborat liste de verificare specifice pentru a viza indicatorii de fraudă din contractele de achiziții publice, care sunt utilizate de organismele de punere în aplicare.
De asemenea, organismele MRR din România au instituit canale clare de avertizare în interes public, care permit persoanelor să raporteze abaterile, protejându-și identitatea. Avertizarea anonimă în interes public este disponibilă în majoritatea organismelor de punere în aplicare; un organism a introdus această opțiune în urma auditului. România este menționată printre exemplele de bune practici legate de comunicarea externă și de mecanismele de avertizare în interes public.
3. Utilizarea analizei datelor și Arachne
Arachne este un instrument IT pentru căutarea și analiza automată a datelor, care ajută la identificarea riscurilor de fraudă, a iregularităților și a conflictelor de interese. România folosește Arachne ca instrument principal pentru detectarea fraudelor. Organismele de punere în aplicare au elaborat orientări pentru utilizarea acestuia.
În România, organismul de coordonare recomandă ca organismele de punere în aplicare să efectueze verificări în Arachne doar dacă există indicii ale unei posibile fraude. Unul dintre cele două organisme de punere în aplicare selectate a definit utilizarea Arachne din momentul inițierii măsurilor PNRR, în timp ce celălalt a făcut acest lucru abia în 2025, după auditul Curții.
Până în mai 2025, România a încărcat în Arachne aproape 8.000 de proiecte din cadrul RRF, mult mai puține comparativ cu alte state membre. Spre deosebire de Italia, România nu deține o imagine cuprinzătoare a încărcării tuturor proiectelor RRF, ceea ce afectează eficiența detectării fraudelor bazate pe date.
4. Raportarea suspiciunilor de fraudă
România are proceduri stabilite pentru raportarea cazurilor de suspiciune de fraudă către OLAF prin intermediul AFCOS. La nivelul UE, declarațiile de gestiune indică faptul că șase state membre au raportat DG ECFIN 51 de cazuri de suspiciune de fraudă de la începutul RRF, în 2021, până la sfârșitul anului 2024.
5. Politici antifraudă și calendar
Toate organismele de punere în aplicare selectate din România au instituit politici antifraudă. Totuși, similar cu ceea ce s-a observat în mai multe state membre, unele politici au fost adoptate abia după prima cerere de plată transmisă Comisiei. Acest calendar a redus asigurarea că garanțiile antifraudă erau complet implementate la începutul punerii în aplicare a MRR.
R: În concluzie, care sunt câteva concluzii ale acestui raport pentru România?
LR: Concluziile sunt în general favorabile, menționând însă întârzieri în aplicarea unor măsuri antifraudă. Iată câteva concluzii structurate:
- România a instituit un cadru antifraudă relativ cuprinzător pentru MRR, cu un organism de coordonare activ, evaluări structurate ale riscurilor de fraudă și măsuri de detectare a fraudei în mare parte aliniate la practicile utilizate pentru fondurile structurale ale UE. Totuși, mai multe elemente-cheie au fost introduse cu întârziere, adesea ca reacție la auditurile PFIU ale Comisiei, și persistă deficiențe în ceea ce privește calendarul evaluărilor riscurilor, utilizarea sistematică a analizei datelor și monitorizarea datelor încărcate în Arachne.
- Organismul de coordonare din România (CIC PNRR) joacă un rol activ în conceperea și implementarea cadrului antifraudă al MRR. Acesta stabilește cerințe și oferă orientări organismelor de punere în aplicare, inclusiv în ceea ce privește procedurile de raportare a suspiciunilor de fraudă, autoevaluările riscurilor de fraudă și utilizarea instrumentelor de detectare. Organismul de coordonare a elaborat, de asemenea, liste de verificare pentru a monitoriza respectarea cerințelor antifraudă de către organismele de punere în aplicare.
- În urma auditurilor realizate de unitatea de informații financiare a Comisiei, atât organismul de coordonare, cât și organismele de punere în aplicare au actualizat o serie de proceduri, inclusiv modele de evaluare a riscurilor de fraudă, canale de avertizare în interes public, coduri de etică și politica antifraudă. Aceste îmbunătățiri ilustrează impactul pozitiv al auditurilor Comisiei asupra sistemului din România.
Lucian Romașcanu este membru al Curții Europene de Conturi din 1 iulie 2025, fiind desemnat de Guvernul României pentru un mandat de 6 ani. Romașcanu a fost numit de Consiliul UE în urma voturilor favorabile ale membrilor Comisiei de Control Bugetar (CONT) a Parlamentului European (22 de voturi pentru) și al plenului Parlamentului European (437 voturi pentru).
