În cadrul unei întâlniri a Cercului Civic Digital al Fidesz, desfășurată la Szombathely în weekend, premierul ungar Viktor Orban a dezvăluit un episod din timpul primului său mandat, pe care nu l-a mai făcut public până acum.
Viktor Orban a menționat că, în contextul intensificării războiului din Kosovo în 1999, pe când ocupa funcția de prim-ministru, președintele american Bill Clinton l-a contactat și a solicitat Ungariei să atace Serbia sau, cel puțin, să deschidă focul asupra acesteia din Ungaria, prin Voivodina (nordul Serbiei) până la Belgrad.
În această situație, guvernul Orban a refuzat solicitarea fostului președinte american. Orbán a declarat: „Dacă, la acel moment, am fi avut un prim-ministru care știa doar să spună „Da, domnule”, am fi fost cufundați până peste cap în război”, conform celor relatate de .
De asemenea, premierul ungar a adăugat că a întrebat pe Clinton despre soarta celor 300.000 de etnici maghiari care locuiesc în Voivodina, în cazul în care cererea ar fi fost acceptată. Orbán a menționat că a convenit cu Bill Clinton să discute această problemă personal la summitul NATO planificat pentru o săptămână mai târziu, însă americanii nu au mai adus subiectul în discuție la acel moment.
Áron Tábor, expert în SUA și lector la Institutul de Studii Politice și Internaționale al Universității Eötvös Lóránd, a oferit clarificări legate de afirmațiile lui Viktor Orban. El a subliniat că, deși existau inițial unele planuri pentru o operațiune terestră a NATO în 1999, ideea nu beneficia de un sprijin politic real, iar dovezi că Ungaria ar fi fost solicitată să atace Serbia nu există, conform .
În acele vremuri, se purtau discuții între politicienii europeni despre o posibilă operațiune terestră. Totuși, conform raportărilor din presa contemporană, liderii NATO au negat că ar fi avut planuri pentru o operațiune terestră împotriva Iugoslaviei.
