Ziua Internațională a Femeii și a Fetei în Știință va fi marcată pe 11 februarie, având ca scop evidențierea contribuțiilor femeilor din domeniul științei și sublinierea obstacolelor întâmpinate de acestea de-a lungul istoriei. Acest demers își propune să stârnească reflecții asupra injustiției istorice, conform El Economista.
Deși numeroase femei au realizat descoperiri semnificative în știință, numele lor nu au fost asociate cu aceste realizări în istorie. Această nedreptate nu este o întâmplare izolată, ci reflectă un bias istoric cunoscut sub denumirea de Efectul Matilda, care se referă la modul în care contribuțiile femeilor de știință sunt adesea atribuite colegilor bărbați.
Recunoașterea acestor povești este esențială pentru a motiva noile generații de fete care aspira să devină femei de știință. Iată o listă cu câteva dintre femeile care, din păcate, au fost private de recunoașterea meritelor lor:
Rosalind Franklin (1920, 1958)
Chimistă și cristalografă britanică, imaginea sa de difracție cu raze X, cunoscută sub numele de Fotografia 51, a fost crucială pentru descoperirea structurii în dublă elice a ADN-ului. Totuși, James Watson și Francis Crick au fost recompensați cu Premiul Nobel în 1962 pentru această descoperire, iar Franklin a murit fără a beneficia de recunoaștere.
Jocelyn Bell Burnell (născută în 1943)
Astrofiziciană britanică, era studentă la doctorat când, în 1967, a descoperit pulsarii, stele neutronice ce emit impulsuri radio regulate. Deși a fost autoarea acestei descoperiri, Premiul Nobel pentru Fizică din 1974 a fost acordat coordonatorilor ei, iar contribuția sa a fost omisă.
Lise Meitner (1878, 1968)
Fiziciană austro-suedeză, a avut un rol esențial în descoperirea fisiunii nucleare în 1938. Colegul său, Otto Hahn, a câștigat Premiul Nobel pentru Chimie în 1944 pentru această cercetare, în timp ce Meitner, care a explicat teoretic procesul și a introdus termenul „fisiune”, nu a fost inclusă în premiu.
Marthe Gautier (1925, 2022)
Cercetătoare franceză, a descoperit în 1958 că persoanele cu sindrom Down au un cromozom în plus, cromozomul 21. A pus la dispoziție preparatele pentru examinare, însă un coleg a publicat primul cercetarea, ceea ce a condus la marginalizarea ei.
Nettie Stevens (1861, 1912)
Geneticiană americană, a demonstrat că cromozomii X și Y determină sexul biologic. Contribuția sa a fost esențială pentru genetica modernă, însă nu a beneficiat de aceeași recunoaștere ca și colegii săi bărbați, rolul său fiind minimizat în acest important progres științific.
Eunice Newton Foote (1819, 1888)
Fiziciană și pionieră în studiile despre efectul de seră, a realizat experimente care arătau modul în care gaze precum dioxidul de carbon încălzesc atmosfera, cu mult înainte ca alți cercetători să fie recompensați pentru aceste idei. Munca sa a fost ignorată din cauza prejudecăților de gen și a statutului său de cercetătoare la început de drum.
Ada Lovelace (1815, 1852)
Matematiciană engleză, considerată prima programatoare de calculatoare datorită notelor sale despre mașina analitică a lui Charles Babbage. Deși astăzi beneficiază de mai multă recunoaștere, contribuția sa a fost adesea privită ca secundară sau ca un simplu ajutor pentru Babbage, fără a i se recunoaște meritul central în anticiparea conceptelor moderne de software.
Mileva Marić (1875, 1948)
Fiziciană și parteneră a lui Albert Einstein, al cărei rol în lucrările timpurii ale acestuia este subiect de dezbatere printre istorici. Numeroase scrisori și mărturii sugerează că ea a contribuit la analize și calcule esențiale pentru fizica teoretică, însă recunoașterea ei a fost limitată sau inexistentă.
