Proiectul de la Turceni are ca obiectiv realizarea unei capacități de 475 MW și este dezvoltat de Complexul Energetic Oltenia în colaborare cu Tinmar Energy, în cadrul planului de restructurare și decarbonare al companiei.
Conform informațiilor furnizate de , procedura de achiziție inițiată pentru acest proiect a generat o singură ofertă.
În același timp, proiectul de la Ișalnița, care preconizează o capacitate de 850 MW, se află într-o situație stagnantă, după ce procedura de achiziție a fost anulată în repetate rânduri, fără rezultate după două încercări.
Investiția de la Turceni este gestionată prin intermediul societății de proiect CCCG Turceni SA, creată special pentru a implementa noua capacitate. Contractul scos la licitație este de tip „la cheie” și cuprinde proiectarea, achiziția echipamentelor, execuția lucrărilor, punerea în funcțiune și servicii de mentenanță pe termen lung pentru echipamentele principale.
Valoarea estimată a contractului depășește 525 milioane de euro, iar durata totală a acestuia este de 16 ani, dintre care aproximativ trei ani sunt dedicați construcției efective.
Singura ofertă primită provine de la o companie românească de construcții, care are ca partener principal și subcontractor compania chineză de stat Dongfang Electric International Corporation, cunoscută pentru producția de echipamente energetice și construcția de centrale electrice.
Întârzierile în dezvoltarea noilor capacități pe gaze și regenerabile au determinat autoritățile române să negocieze cu Comisia Europeană amânarea închiderii unor grupuri pe cărbune. România a obținut astfel aprobarea Bruxelles-ului pentru menținerea în funcțiune a două unități până în august 2026 și a altor trei până la sfârșitul anului 2029.
Fără această amânare, s-ar fi confruntat cu riscuri semnificative de dezechilibru în sistemul energetic, inclusiv posibile pene de curent, creșteri ale prețurilor la energie și probleme de securitate a aprovizionării, în special în sezonul rece. De asemenea, România ar fi fost nevoită să returneze aproximativ 1,8 miliarde de euro.
Într-o declarație exclusivă, Victor Banța, administrator neexecutiv în Consiliul de Supraveghere al CEO, a subliniat că situația proiectelor trebuie evaluată cu maximă atenție, având în vedere responsabilitățile companiei față de statul român și finanțatorii europeni.
„În calitate de administrator neexecutiv în cadrul Consiliului de Supraveghere al CEO, consider că evoluțiile proiectelor de centrale pe gaze de la Turceni și Ișalnița, dezvoltate de Complexul Energetic Oltenia, trebuie analizate cu maximă rigoare, prin prisma riscurilor asumate de companie și a obligațiilor față de statul român și finanțatorii europeni.”
Victor Banța a menționat că dificultățile întâmpinate la Turceni și Ișalnița sunt legate de factori structurali ai pieței, nu de situații punctuale.
„Existența unei singure oferte la Turceni și anularea, pentru a doua oară, a procedurii de achiziție pentru Ișalnița nu reprezintă situații izolate, ci reflectă condiții de piață dificile pentru proiecte energetice de mare anvergură, marcate de creșteri de costuri, constrângeri de finanțare și volatilitate în lanțurile de aprovizionare.”
Reprezentantul Consiliului de Supraveghere a explicat și structura contractuală a investițiilor și implicațiile acesteia asupra riscurilor asumate de companie.
„Proiectele sunt structurate pe contracte de tip EPC (Engineering, Procurement and Construction), prin care antreprenorul își asumă integral proiectarea, achiziția, execuția și punerea în funcțiune a obiectivelor, având responsabilitate asupra termenelor, costurilor și parametrilor de performanță. Complementar, acestea includ LTSA (Long-Term Service Agreement), acorduri de mentenanță pe termen lung pentru echipamentele principale, menite să asigure disponibilitatea și performanța tehnică în exploatare, dar care implică angajamente contractuale de durată.”
Victor Banța a clarificat rolul Consiliului de Supraveghere în implementarea opțiunii strategice de tranziție energetică, care a fost aprobată la nivel european.
„Rolul Consiliului de Supraveghere nu este de a pune în discuție opțiunea strategică de înlocuire a capacităților pe lignit cu unități pe gaze naturale, asumată prin planul de restructurare aprobat la nivel european, ci de a se asigura că implementarea se face cu un control strict al riscurilor tehnice, financiare și contractuale, în condițiile reale ale pieței.”
Referitor la proiectul de la Ișalnița, Banța a menționat că se analizează soluții alternative pentru relansarea procedurii.
„Pentru proiectul de la Ișalnița, Consiliul analizează inclusiv opțiuni de structurare alternativă a achiziției care ar permite o alocare mai echilibrată a riscurilor, creșterea atractivității și o flexibilitate mai bună în implementare, respectând cadrul de finanțare european și obiectivele asumate de companie.”
Banța a subliniat că sprijinul Consiliului de Supraveghere pentru aceste investiții depinde de gestionarea riscurilor legate de costuri, termene și funcționarea în siguranță a sistemului energetic.
„Susținem continuarea proiectelor în măsura în care acestea pot fi implementate fără a genera vulnerabilități suplimentare pentru companie și pentru Sistemul Electroenergetic Național, în condiții de disciplină contractuală, transparență și responsabilitate față de interesul public.”
Obiectivul autorităților rămâne finalizarea și punerea în funcțiune a centralelor pe gaze de la Turceni și Ișalnița până în 2029, în paralel cu menținerea temporară a unor capacități pe cărbune, pentru a asigura stabilitatea alimentării cu energie electrică și o tranziție controlată din punct de vedere social.
