Majorările repetate ale TVA-ului și introducerea accizei pe zahărul din băuturile răcoritoare au condus la o scădere a numărului de angajați, la diminuarea cifrei de afaceri, la reducerea volumelor vândute și la creșteri semnificative ale prețurilor pentru consumatori. Aceste efecte se resimt într-un sector care, până recent, a fost considerat unul dintre cele mai performante din industria alimentară și printre fruntașe în ceea ce privește conformarea fiscală, având 100% conformare.
Asociația Națională a Băuturilor Răcoritoare (ANBR) este organismul reprezentativ al industriei de băuturi răcoritoare din România, incluzând cei mai importanți producători de băuturi din țară, dar și operatori din industrii conexe, cum ar fi furnizorii de arome și ambalaje. ANBR face parte din Federația Patronală din Industria Alimentară (ROMALIMENTA) și din Uniunea Europeană a Asociațiilor Producătorilor de Băuturi Răcoritoare (UNESDA).
Analiza efectuată de Academia de Studii Economice (ASE) se bazează pe datele a 12 companii reprezentative, care acoperă aproximativ 94% din cifra de afaceri a industriei de băuturi nealcoolice.
„Succesiunea șocurilor fiscale a redus consumul”, se afirmă în concluziile studiului prezentat vineri la ASE.
În intervalul 2023-2024, prețurile băuturilor răcoritoare au crescut cu 32,5%, o valoare care depășește semnificativ creșterea medie a prețurilor mărfurilor alimentare (17,6%) și a inflației generale (16,2%). De la începutul anului 2023, prețul unui litru de suc s-a majorat, în medie, cu 1,2 lei la raft, ceea ce corespunde unei creșteri de 25–50%, în funcție de dimensiunea ambalajului.
Astfel, chiar dacă cifra de afaceri a înregistrat o evoluție pozitivă de la an la an, analiza volumelor indică o scădere semnificativă de peste 9,5%, cauzată de presiunile fiscale și de factorii economici conjuncturali.
„Industria băuturilor răcoritoare și apelor îmbuteliate reprezintă oameni, investiții și contribuții semnificative la bugetul statului. Este un sector care a crescut constant și a investit în tehnologii moderne și sustenabile. Totuși, în ultimii ani, succesiunea șocurilor fiscale a dus la o scădere a consumului, a amânat investițiile și a pus presiune pe locurile de muncă. Pentru a putea continua să investim în România, este necesar un cadru fiscal predictibil și nediscriminatoriu”, a declarat Alice Nichita, președintele ANBR.
Datele au fost prezentate odată cu lansarea Studiului „Impactul socio-economic al industriei băuturilor răcoritoare din România”, realizat de ANBR în colaborare cu ASE.
Studiul pune în evidență rolul strategic al industriei băuturilor răcoritoare și apelor îmbuteliate în economia națională, precum și efectele semnificative ale modificărilor fiscale succesive și discriminatorii din ultimii ani.
„Studiul realizat de echipa ASE subliniază importanța industriei băuturilor răcoritoare pentru economie, pentru ocuparea forței de muncă și pentru bugetul de stat. De asemenea, analiza scoate în evidență impactul cumulativ al modificărilor fiscale și de reglementare din ultimii ani. Concluzia este clară: stabilitatea și predictibilitatea fiscală sunt esențiale pentru menținerea unei industrii performante și competitive,” a afirmat Prof. univ. dr. Nicolae Istudor, rectorul ASE.
Industria băuturilor răcoritoare și apelor îmbuteliate se numără printre cele mai eficiente segmente ale industriei alimentare din România:
- contribuie cu peste 0,6% la PIB-ul României;
- generează 3,7 miliarde lei valoare adăugată brută (previzionată pentru anul 2024);
- susține aproximativ 10.000 de locuri de muncă directe și alte 60.000 de locuri de muncă în lanțul de valoare;
- contribuie cu circa 1 miliard lei anual în taxe și impozite directe;
- are 100% conformare fiscală, fără evaziune;
- oferă salarii peste media națională;
- contribuie la reducerea deficitului balanței comerciale.
În același timp, studiul subliniază că aplicarea TVA-ului pe accize amplifică efectul de scumpire pentru consumatori. Deși accizele sunt ușor de colectat și generează venituri bugetare pe termen scurt, ele generează presiuni inflaționiste, reduc cererea și afectează investițiile și competitivitatea.
Concluzia autorilor studiului este că industria acționează ca un motor principal al sectorului băuturilor, însă rămâne vulnerabilă la șocurile fiscale, care se transmit rapid prin ajustări ale forței de muncă și creșteri de prețuri.
