Oficialii Cancelariei Prim-Ministrului au oferit, miercuri, răspunsuri detaliate la întrebările reporterului Mediafax, trimise pe 23 ianuarie, cu câteva zile înainte de prezentarea oficială a cadrului general stabilit de autorități, în cadrul conferinței de presă din 26 ianuarie, coordonată de șeful Cancelariei premierului, Mihai Jurca.
- România a obținut a doua cea mai mare alocare din Uniunea Europeană în cadrul Programului SAFE, depășind 16,6 miliarde euro. Pentru a accesa aceste fonduri, țara trebuie să accelereze procedurile de selecție a companiilor care vor fi contractate pentru finalizarea proiectelor, având termen-limită sfârșitul anului 2030. Contractele trebuie semnate, conform calendarului, până la finalul lunii mai.
- Conform cadrului general stabilit, finanțarea prin credite, având o dobândă foarte mică de 3%, va fi utilizată pentru modernizarea Armatei Române și a infrastructurii aferente – 9,53 miliarde euro, pentru infrastructura duală gestionată de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, inclusiv capetele din Autostrada Moldovei Pașcani-Ungheni și Pașcani-Siret, 4,2 miliarde euro, și pentru Ministerul Afacerilor Interne și celelalte forțe din sistemul de apărare națională, 2,8 miliarde euro.
- De exemplu, sunt 21 de proiecte legate de Ministerul Apărării Naționale, care totalizează 9,53 miliarde de euro. Dintre acestea, zece proiecte implică achiziții comune cu alte state, iar 11 sunt achiziții individuale efectuate de statul român, a subliniat ministrul Apărării, Radu Miruță, în conferința de joi.
Urmează aprobarea în Consiliul Suprem de Apărare a Țării.
Reporter: Care este tipul procedurii de achiziție?
Cancelaria Prim-Ministrului: Autoritățile contractante vor demara procedurile de achiziție publică, conform prevederilor OUG 62/2025 și legislației aplicabile.
Reporter: A fost demarată această procedură sau când va fi inițiată, având în vedere termenul scurt pentru depunerea documentației?
Cancelaria Prim-Ministrului: Autoritățile contractante vor iniția procedurile de achiziție publică, conform OUG 62/2025 și legislației aplicabile, după aprobarea de către CSAT a documentelor de analiză care includ cerințele operaționale și cerințele de cooperare, propuse de Grupul de lucru interinstituțional condus de Șeful Cancelariei Prim-ministrului.
Reporter: Care este calendarul stabilit pentru derularea procedurii?
Cancelaria Prim-Ministrului: Fiecare autoritate contractantă este responsabilă pentru respectarea derulării procedurilor de achiziție și a calendarului aferent, după aprobarea documentelor de analiză în cadrul CSAT.
Reporter: Cum au fost identificați potențialii furnizori?
Cancelaria Prim-Ministrului: Procedura de identificare a potențialilor furnizori este reglementată prin OUG 62/2025.
În perioada următoare, vor fi stabilite cerințele operaționale pentru fiecare proiect. Pe baza acestora, autoritățile contractante vor solicita informații pentru identificarea potențialilor furnizori de produse din domeniul apărării ce vor fi achiziționate prin intermediul SAFE.
Grupul de lucru interinstituțional va întocmi documentele de analiză pe baza informațiilor obținute de la operatorii economici. Aceste documente vor fi trimise spre aprobat CSAT.
După obținerea aprobării CSAT, autoritățile contractante vor demara procedurile de achiziție publică.
Reporter: Câți furnizori au fost identificați și care sunt criteriile de selecție pentru atribuirea contractelor?
Cancelaria Prim-Ministrului: Momentan, nu există o listă oficială a potențialilor furnizori la nivelul Grupului de lucru. Identificarea acestora va respecta etapele stabilite în OUG 62/2025.
În ceea ce privește selecția potențialilor furnizori, există două categorii de criterii. Regulamentul SAFE stabilește o serie de condiții de eligibilitate pentru operatorii economici care participă la achizițiile comune realizate în cadrul mecanismului SAFE.
Un set de criterii de atribuire va fi stabilit ținând cont de cerințele operaționale și cerințele de cooperare, precum și de alte aspecte, cum ar fi termenele de livrare a produselor și prețul achiziției.
Reporter: Există o defalcare a sumelor pe destinații de investiții?
Cancelaria Prim-Ministrului: Sumele aproximative alocate categoriilor de investiții din Planul național de investiții pentru industria europeană de apărare sunt următoarele:
- Mobilitate militară – autostradă cu dublă utilizare – 4.486 milioane euro
- Capacități de luptă terestră și sisteme de sprijin – 5.317 milioane euro
- Sisteme de apărare aeriană și antirachetă – 2.335 milioane euro
- Capacități marine de suprafață și subacvatice – 964 milioane euro
- Protecția infrastructurii critice – 984 milioane euro
- Muniții și rachete – 563 milioane euro
- Drone și sisteme antidrone – 467 milioane euro
- Factori strategici facilitatori – 1.230 milioane euro
- Inteligență artificială/cyber – 330 milioane euro
Pentru a beneficia de finanțarea oferită de Comisia Europeană prin Instrumentul SAFE, România a elaborat Planul național de investiții în industria europeană de apărare, care a fost aprobat în 21 noiembrie 2025, în reuniunea GLI SAFE.
„Obiectivul principal pe care îl avem prin programul și planul depus este să dezvoltăm industria românească de apărare”, a declarat șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca.
Conform datelor oficiale, Uniunea Europeană a instituit un nou instrument financiar, garantat din fondurile comunitare, prin care sprijină statele membre care doresc să investească în industria de apărare prin achiziții publice comune axate pe capabilitățile prioritare din domeniul militar și infrastructură de uz dual.
Sprijinul financiar acordat statelor membre UE prin intermediul SAFE se ridică la o sumă totală de 150 miliarde EUR, având ca scop finanțarea de investiții urgente și la scară largă în baza industrială și tehnologică de apărare europeană (EDTIB), pentru a stimula capacitatea de producție a statelor membre și a remedia lacunele actuale în materie de capabilități. Scopul final al acestor investiții este consolidarea gradului general de pregătire pentru apărare al UE.
Finanțarea prin SAFE va fi disponibilă în perioada 2026-2030, oferind împrumuturi cu o maturitate maximă de 45 de ani și o perioadă de grație de 10 ani, având o dobândă redusă (maximum 3%). România va începe rambursarea acestor sume abia din 2035, într-un interval de 30 de ani.
O condiție principală pentru accesarea finanțării prin SAFE este realizarea achizițiilor publice comune cu cel puțin un alt stat participant (stat membru UE, SEE-AELS sau Ucraina).
În mod excepțional, SAFE permite și achiziții implicând un singur stat membru, dar doar pentru o perioadă limitată de timp – cu condiția încheierii contractului de achiziție până în mai 2026.
O altă cerință importantă pentru eligibilitatea achizițiilor în cadrul SAFE este ca cel puțin 65% din costul estimat al produsului final să fie reprezentat de componente provenite din statele participante.
