Statul deține, în total, peste 1.500 de companii, iar autoritățile au anunțat că reforma va începe cu cele considerate prioritare.
Vicepremierul Oana Gheorghiu a subliniat că procesul este legat de două termene-cheie asumate în PNRR. Primul se referă la închiderea interimatelor din consiliile de administrație, cu termen limită 31 martie 2026. „Avem un jalon important legat de închiderea interimatelor în consiliile de administrație ale companiilor de stat. La acest termen se lucrează intens”, a declarat Gheorghiu într-un interviu acordat marți postului de radio Europa Liberă.
Al doilea jalon prevede ca, până la 31 august 2026, Guvernul să prezinte planuri de restructurare pentru cel puțin trei companii de stat. Conform vicepremierului, ministerele au responsabilitatea de a iniția procedurile de selecție pentru noile conduceri, în colaborare cu Agenția care supraveghează performanța companiilor de stat (AMEPIP), iar acest proces este monitorizat la nivel guvernamental.
Printre domeniile prioritare se numără transportul feroviar, unde se regăsesc mai multe dintre cele 22 de companii selectate, inclusiv CFR Marfă, CFR Infrastructură, Metrorex, Societatea Telecomunicații CFR și Societatea de Administrare Active Feroviare (SAAF).
Un caz special este CFR Marfă, companie care trebuia să fie lichidată și înlocuită, din decembrie 2025, cu o nouă entitate a Ministerului Transporturilor, Carpatica Feroviar. Oana Gheorghiu a recunoscut că acest proces este întârziat. „Este în curs, dar nu a pornit efectiv”, a afirmat vicepremierul, referindu-se la transformarea CFR Marfă.
Reforma companiilor de stat este, de asemenea, legată de situația datoriilor către buget. La finalul lunii octombrie 2025, adică la momentul preluării mandatului de vicepremier de către Oana Gheorghiu, 249 de companii de stat aveau restanțe istorice de peste 9,4 miliarde de lei către Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). Datoriile nu au fost achitate complet, iar această situație va fi inclusă în procesul de analiză și reformă.
La începutul lunii noiembrie 2025, ANAF a trimis somații și a avertizat că poate începe proceduri de executare silită pentru recuperarea datoriilor.
Presiunea pentru accelerarea reformei provine și din starea finanțelor publice. România a încheiat anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,65% din PIB, echivalentul a 146 de miliarde de lei, din care 50 de miliarde de lei au fost doar dobânzi plătite pentru credite. În acest context, Guvernul se bazează și pe restructurarea companiilor de stat pentru a reduce pierderile și a limita presiunea asupra bugetului.
