Șapte echipe s-au reunit sâmbătă pentru a găti live un meniu care a inclus rețete locale și regionale, în cadrul unui workshop colectiv dedicat celebrării diversității din bucătăria românească și plăcerii de a împărtăși o masă bună, în spiritul Micii Uniri.
Atelierul de gătit, ajuns la a cincea ediție sub egida proiectului „Amintiri gustoase”, a avut loc în spațiile Conacului din Ceptura, Prahova, și a fost coordonat de Chef Daniela Graura și Liviu Lambrino.
Ideea atelierului „Mica Unire în bucate” a apărut natural, după ani de proiecte realizate de echipa „Amintiri gustoase” în întreaga țară, conform spuselor Silviei Teodorescu, coordonatorul proiectului. „De-a lungul anilor, am observat că oamenii se deschid și sunt mai dispuși să interacționeze după ce mănâncă împreună, într-un mod mai intim și uman. Într-o perioadă marcată de segregare și extremisme, este evident că mâncarea este cel mai simplu liant. Nu puteam să nu sărbătorim Mica Unire, toți românii o sărbătoresc, fiecare în felul său, unii cu mese în familie, alții savurând preparate specifice. Am decis, conform propunerii chef-ului Liviu Lambrino, să creăm un meniu de uniune națională, alegând preparate familiare pentru orice român, din întreaga țară”, a dezvăluit Silvia Teodorescu.
Prepararea meniului, care promitea să fie delicios, era în plină desfășurare, cu cele șapte echipe repartizate la fiecare masă de lucru, fiecare fel propus aducând un element specific din regiunile istorice ale României.
Primul fel era un unt de casă, servit cu pâine prăjită la jar și cu felii de trufe. „Acest meniu este gândit să fie universal: untul de casă este specific Țării Dornelor, patria smântânii, a untului și a lactatelor fermentate, dar și în Ardeal este apreciat. Este un unt care reflectă zonele bogate în lapte, pășuni și cirezi de vaci, preparat din lapte și smântână de vacă, iar trufele românești sunt rase deasupra untului de casă”, a explicat Silvia.
Așadar, acest simplu unt de casă reunește zonele renumite pentru brânzeturi și lactate, precum Țara Dornelor, Bucovina și Ardealul, alături de pâinea la jar din Secuime și pâinea cu cartofi din Harghita și Covasna, adusă la eveniment de invitații din Odorheiu Secuiesc, în plus față de trufele negre originare din județul Prahova, gazda evenimentului.
Un alt preparat gătit sâmbătă a fost „MBS” – Mămăligă cu Brânză și Smântână, o mâncare comună din perioada studenției. „Acest MBS reunește brânzeturi maturate din zona Munteniei, brânză de capră, brânză de vacă maturată cu trufe și mămăligă din mălai, fără griș, servită cu ouă tradiționale. La fel, aducem trufe și smântână de calitate”, a adăugat coordonatoarea proiectului.
Un preparat deosebit a fost ciorba ciocăneșteană din Țara Dornelor, reinterpretată cu păstrăv afumat și acrită cu gogoșar murat. De asemenea, s-au pregătit sarmale „de uniune națională”, cu foi de varză și carne de porc, dar și cu frunze de viță, folosind un amestec de tocătură din piept de rață și vită. „Sosul lor provine din samurzac, un sos dobrogean cu roșii și mujdei, preparat din roșii dobrogeni și usturoi”, a explicat Silvia.
La final, a fost servit celebrul papanaș, care se gătește în diverse moduri în România, fie fierți, fie prăjiți. „Vom prepara un papanaș de uniune națională, cu brânză de vaci, smântână din Țara Dornelor, dulceață de afine sau vișine din zona Vâlcea și un piure de mere coapte cu nucă caramelizată”, a detaliat aceasta.
„Câte zone din România și câte amintiri se reunesc în aceste cinci preparate”, a întrebat retoric Silvia.
La evenimentul de sâmbătă au participat și numeroase ateliere interactive, implicând eco-destinații precum Țara Dornelor și Țara Hațegului, zone gastronomice semnificative din țară, precum și antreprenori din Țara Făgărașului și Ținutul Buzăului, reprezentat de mișcarea și asociația Slow Food Buzău, alături de food hub-ul Civitas din Odorheiu Secuiesc.
Thorsten Kirschner, un bavarez îndrăgostit de România, a inițiat mișcarea Slow Food din Buzău, conectând-o la rețeaua internațională a pasionaților de preparate realizate cu răbdare. Consultant în dezvoltare, Kirschner a recunoscut potențialul turistic al județului Buzău, mutându-se cu familia în județul natal al soției. A achiziționat Conacul Grigorescu din Rătești, transformându-l în locuință și destinație agroturistică.
„Soția mea este româncă și are legături cu Buzăul. Am avut un proiect în România și ne-am întâlnit în Paris. Am petrecut trei ani în București, plimbându-ne prin Buzău, unde mi-a plăcut foarte mult. Fiind consultant în dezvoltare, am observat ce nu merge și ce se poate face”, a povestit președintele și membru fondator al asociației, într-o discuție cu reporterul Mediafax.
Asociația Slow Food & Travel Buzău, înființată și conectată la rețeaua internațională în 2024, are deja 35 de membri și organizează frecvent evenimente gastronomice, precum „Piața artizanilor”, atrăgând peste 25.000 de participanți în Buzău, iar în martie va veni și la București, la Piața Florilor.
Ardelenii din Țara Hațegului s-au alăturat evenimentului din Prahova, aducând pălincă de 50 de grade și pită cu untură și ceapă. Anca Rusu, promotoare a Tării Hațegului, a venit hotărâtă să „convertească” noi ardeleni prin concursuri de degustare, dans și teste de cunoștințe despre locul pe care l-a ales ca acasă.
„Mă bucur să fiu aici, deși noi, ca destinație de ecoturism din inima Ardealului, suntem într-un context ușor ironic. Se sărbătorește Mica Unire, iar ardelenii au avut nevoie de 60 de ani pentru a se uni cu restul țării. Ne bucurăm că suntem aici și că mâncarea este apreciată ca patrimoniu”, a declarat Anca Rusu reporterului Mediafax.
