Thomas Lowin, reprezentant de rang înalt al NATO din Comandamentul Terestru de la Izmir, a fost primul care a detaliat noile strategii ale alianței pentru apărarea flancului estic.
„Prioritatea principală este protejarea țărilor ce au granițe comune cu Rusia și Belarus, în cadrul așa-numitului flanc estic. Acest lucru se traduce prin descurajarea Rusiei să atace și prin capacitatea de a se apăra în situații de urgență. În acest context, EFDL (Linia de descurajare a flancului estic) reprezintă un concept de optimizare a planurilor de apărare existente ale NATO. De fapt, conceptul poate fi aplicat nu doar pe flancul estic, ci și la nivel global”, a declarat Lowin pentru Welt.
Răspunzând la întrebarea despre principiul de bază al acestui concept, generalul de brigadă al armatei germane a explicat că acesta se concentrează pe construirea unui „sistem de apărare complex, cu mai multe niveluri, de-a lungul frontierei cu Rusia și Belarus. Acesta nu implică doar utilizarea trupelor convenționale pentru apărare, ci și crearea unei zone robotizate sau automatizate în apropierea frontierei cu inamicul, prin obstacole și utilizarea tehnologiei, pe care inamicul trebuie să le depășească întâi”.
EFDL se bazează pe cinci piloni, iar implementarea acestora se va desfășura în etape, având la bază tehnologia deja utilizată sau în stadii avansate de dezvoltare.
Potrivit lui Lowin, primul pilon constă în crearea unui sistem complex de senzori. Acesta include „o rețea de senzori amplasați la sol, în spațiu, în domeniul cibernetic sau în aer”, care colectează informații despre mișcările și armele inamicului, le conectează și oferă rezultatele recunoașterii în timp real pentru cât mai multe țări membre NATO. Senzorii pot fi „staționari sau mobili, radar, acustici, optici, electronici, integrați cu date de recunoaștere provenite de la sisteme cu echipaj uman, cum ar fi avioanele de recunoaștere și avertizare timpurie AWACS, precum și date obținute din sateliți, drone sau roboți echipați cu senzori menționați anterior”, a explicat Lowin.
Aceste date sunt transmise către un centru de control, unde sunt analizate, evaluate și incluse în raportul de situație cu ajutorul inteligenței artificiale, a adăugat Lowin pentru Welt.
Cel de-al doilea pilon se referă la construirea unei zone de apărare automatizate pe flancul estic, care formează o zonă de efecte clar definite, „pentru a lupta imediat și a exercita presiune asupra trupelor inamice”. Această zonă, considerată „fierbinte”, are rolul de a opri înaintarea inamicului.
„Canalizăm mișcările lor, le perturbăm ritmul, îi forțăm să adopte poziții dezavantajoase și îi epuizăm treptat. Fiecare măsură contribuie la reducerea constantă a eficienței lor în luptă, asigurând în același timp securitatea propriilor noastre trupe și menținându-le capacitatea operațională deplină”, a explicat generalul german.
Lowin a detaliat și activitățile din această zonă. Senzorii detectează inamicul, transmit imediat informațiile și activează dispozitivele conectate conform specificațiilor. „Aceste sisteme interconectate sunt concepute pentru a confrunta rapid inamicul, a-i anihila capacitatea de acțiune și a-l priva fiabil de puterea de luptă și inițiativă”, a adăugat acesta.
Al treilea pilon se referă la pre-staționarea materialului. „Vor exista stocuri considerabil mai mari decât înainte în statele NATO aflate la granița cu Rusia, inclusiv depozite de arme și muniții pentru reînarmarea sistemelor de apărare din zona automatizată, dar și pentru echiparea forțelor NATO”, a precizat Lowin.
Cel de-al patrulea pilon este legat de staționarea trupelor pe flancul estic, un proces deja în desfășurare. Totuși, Lowin subliniază că această staționare trebuie menținută constant și că nu trebuie să se reducă forțele NATO pe flancul estic, din cauza numărului mare de trupe ruse disponibile în zona de frontieră.
„Forțele armate ruse sunt atât de numeroase în apropierea frontierei, încât nu ne putem permite să reducem propriile forțe. Trebuie să continuăm să respectăm cerințele stabilite în așa-numitele planuri regionale ale NATO”, a afirmat Lowin pentru Welt.
Ultimul pilon se concentrează pe construirea unei rețele bazate pe cloud. Sistemele asistate de inteligența artificială sintetizează situația de recunoaștere în timp real și o transmit direct forțelor desfășurate.
