Conform datelor statistice oficiale, se poate observa că, după o creștere record a puterii de cumpărare a pensiei medii în 2024, în ultimele trei luni s-a înregistrat o scădere dramatică, cea mai mare din ultimii 25 de ani, a puterii de cumpărare a pensiilor. Această tendință alarmantă amenință plasa de siguranță socială a României, având ca efect aruncarea a aproximativ 500.000 de pensionari în sărăcie și accentuând riscurile de tensiuni politice și sociale.
Referitor la creșterea record a puterii de cumpărare din 2024, la sfârșitul anului 2023, 4.767.424 de pensionari, dintre care 649.049 aveau perioade lucrate în agricultură, așteptau măsuri pentru creșterea veniturilor, necesare pentru a face față inflației ridicate și costului vieții. Dintre aceștia, 1.059.221 vârstnici (22% din total) trăiau cu pensii sub 1000 lei, iar 2.846.024 seniori (60% din total) aveau pensii sub 2000 lei pe lună.
Indexarea pensiilor cu 13,8% de la 1 ianuarie 2024, în conformitate cu rata inflației pe anul 2022, a dus la creșterea pensiei medii de la 2010 lei în decembrie 2023 la 2289 lei în ianuarie 2024, reprezentând o creștere de 13,8%. De asemenea, începând cu luna septembrie, peste 3,8 milioane de vârstnici (83% din totalul de atunci) au beneficiat de recalcularea pensiilor, cu o creștere medie de 622 lei, conform declarațiilor oficiale.
În decembrie 2024, pensia medie a ajuns la 2803 lei, comparativ cu 2010 lei în decembrie 2023, ceea ce reflectă o creștere de 40%. Aceasta este cea mai mare creștere a puterii de cumpărare a pensiei medii din 2008 până în prezent. Dintr-un total de 4.703.349 de pensionari, doar 667.773 (14% din total, în scădere de la 22% în decembrie 2023) mai aveau pensii sub 1000 lei pe lună, iar 1.919.565 vârstnici (41% din total, în scădere de la 60% în decembrie 2023) trăiau cu pensii sub 2000 lei pe lună.
Această creștere a condus la scoaterea din riscul de sărăcie și excluziune socială a 209.000 de vârstnici, conform datelor oficiale Eurostat. În total, în anul 2024, 739.000 de români au ieșit din riscul de sărăcie și excluziune socială datorită pachetelor de sprijin implementate.
În ceea ce privește scăderea record a puterii de cumpărare în a doua parte a anului 2025, pensiile au fost înghețate. Măsurile de austeritate adoptate în a doua jumătate a anului 2025, inclusiv creșterea TVA-ului general și a celui redus, precum și a accizelor și a CASS, au provocat o explozie a inflației, care a crescut de la 5% în prima parte a anului la 10% în a doua parte.
Povara austerității, aplicată inechitabil persoanelor cu venituri mici și medii, a afectat profund pensionarii români. Conform datelor oficiale de la Casa Națională de Pensii Publice și Institutul Național de Statistică, deprecierea puterii de cumpărare a pensiei medii în ultimele luni este una record, cea mai severă din ultimele 25 de ani.
Acest fenomen nu poate decât să conducă la distrugerea plasei de siguranță socială din România, la creșterea sărăciei și a deprivării materiale severe pentru peste 500.000 de pensionari, adăugându-se celor care se află deja în această situație vulnerabilă, cifră care depășește 1 milion.
Unul dintre lecțiile esențiale ale consolidării fiscal-bugetare de succes din ultimele două decenii în Uniunea Europeană este că aceasta trebuie să asigure echitatea socială prin distribuția corectă a poverii. Nu este acceptabil ca povara fiscal-bugetară să fie pusă exclusiv pe cei cu venituri mici și medii, precum și pe companiile care își plătesc impozitele la timp. O consolidare fiscal-bugetară durabilă și acceptată public trebuie să includă justiția socială, adică redistribuirea poverii ajustărilor într-un mod progresiv, protejând veniturile celor săraci și ale clasei mijlocii. Cei cu venituri mai mari trebuie să contribuie proporțional mai mult, pentru a evita supraîmpovărarea celor vulnerabili. Analizele FMI confirmă că, fără o grijă corespunzătoare în design, consolidările pot conduce la creșterea inegalității și la diminuarea ponderei veniturilor din muncă în economie, generând adversitate la reforme. Este esențial să fie protejate grupurile vulnerabile și plasa de siguranță socială. Impactul negativ al crizei trebuie amortizat social. Economiile bugetare trebuie realizate fără a distruge plasa de siguranță.
Prin plasarea asimetrică a poverii consolidării fiscal-bugetare asupra românilor cu venituri mici și asupra clasei de mijloc, se pune în pericol sustenabilitatea oricărui demers legat de finanțe publice sănătoase și de o creștere economică incluzivă, specifică modelului european la care România a aderat în 2007.
Continuarea unei astfel de abordări ideologice și ignorarea lecțiilor oferite de consolidările fiscal-bugetare de succes din țările Uniunii Europene nu reprezintă o soluție fezabilă. Creșterea riscurilor de incertitudine politică, pe lângă cele sociale, nu aduce beneficii pentru viitorul României.
