Într-o adresă oficială trimisă vineri celor două ministere, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a anunțat că returnează memorandumul „nesemnat, în original”, justificând că documentul „nu reflectă poziția susținută constant de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și de asociațiile de fermieri români”.
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a subliniat că, în forma sa actuală, Acordul UE–Mercosur prezintă probleme serioase pentru agricultura românească, din cauza diferențelor între reglementările aplicate în Uniunea Europeană și cele din statele Mercosur. Acesta a evidențiat că aspectele esențiale vizează siguranța alimentară, bunăstarea animalelor, protecția mediului și utilizarea substanțelor fitosanitare, care sunt aplicate „în condiții diferite față de cele impuse producătorilor din Uniunea Europeană”.
Pe parcursul negocierilor, mai multe țări din Uniunea Europeană, printre care Franța, Polonia, Austria, Irlanda și Ungaria, au exprimat că nu susțin semnarea acordului în forma actuală sau au cerut amânarea acestuia, invocând riscuri pentru agricultură și pentru fermierii europeni.
Mercosur, blocul economic din America de Sud, care include Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay, este partenerul Uniunii Europene în cadrul acordului de liber-schimb în discuție. Acordul ar permite un acces larg al produselor provenite din aceste state pe piața europeană, inclusiv pentru mărfuri care concurează direct cu producția fermierilor din UE.
România a solicitat, la Bruxelles, un nivel ridicat de protecție pentru fermieri, având ca scop protejarea producătorilor locali de posibilele efecte negative ale concesiilor acordate statelor din Mercosur, având în vedere competitivitatea produselor agroalimentare din aceste țări pe piața internațională. În acest sens, Barbu a accentuat necesitatea „asigurării unui nivel de protecție ridicat pentru sectoarele considerate sensibile pentru România”.
Asociațiile de fermieri din România contestă semnarea acordului, avertizând asupra riscurilor ca piața internă să fie afectată de creșterea importurilor din statele Mercosur. Acestea afirmă că „Acordul de Parteneriat UE–Mercosur va avea un impact negativ asupra unor sectoare sensibile din țara noastră”, incluzând carnea de vită, carnea de pasăre, zahărul, etanolul, orezul, cerealele și mierea.
Opoziția față de acest acord nu se limitează doar la România. Fermieri din diverse țări ale Uniunii Europene au organizat proteste, marșuri și blocaje de drumuri, inclusiv la Bruxelles și Strasbourg, solicitând oprirea acordului comercial.
Ministrul a explicat că produsele din Mercosur sunt obținute „la costuri mai mici decât cele practicate la nivelul UE”, deoarece acestea sunt supuse „standardelor de mediu, de muncă și siguranță inferioare celor din UE”, ceea ce generează „o concurență neloială pe piața internă a UE”.
Florin Barbu a subliniat că importurile din statele Mercosur ar putea crește semnificativ în anii următori, exercitând presiune asupra producției interne și asupra prețurilor din Uniunea Europeană, în special pentru produsele considerate sensibile. În acest context, el consideră că România trebuie să susțină „amânarea deciziei de semnare a acordului UE–Mercosur până la momentul în care vor exista garanții clare privind concurența echitabilă pentru fermierii europeni”.
Barbu a amintit că agricultura românească a fost deja afectată de crizele din ultimii ani, de creșterea costurilor și de perturbările de pe piețele agricole, ceea ce face necesară implementarea de măsuri de protecție pentru producția internă și veniturile fermierilor.
Uniunea Europeană nu poate ratifica definitiv acordul UE–Mercosur fără aprobarea tuturor statelor membre. Totuși, Comisia Europeană poate continua cu semnarea și aplicarea provizorie a părții comerciale a acordului.
