Demersurile ELCEN, cel mai mare producător de energie termică din România și proprietar al centralelor termoelectrice, pentru a readuce la capacitate totală CET Sud sunt în continuare în desfășurare și se preconizează că vor dura câteva zile. Această întârziere nu se datorează complexității, ci inerției termice considerabile, conform declarațiilor lui Adrian Tudora, contactat de reporterul Mediafax. De asemenea, directorul general adjunct a subliniat că această situație nu este unică și este generată de subfinanțarea sistemului.
O nouă avarie a avut loc duminică dimineața la CET Sud, afectând furnizarea apei calde și a căldurii în mai multe sectoare ale Capitalei, conform anunțului făcut de Termoenergetica. ELCEN a comunicat că, la ora 6:50, „s-a produs declanșarea cazanului de abur nr. 4 în incinta CET București Sud, ca urmare a evoluției fisurării unei țevi aflate sub supraveghere tehnică de câteva zile. Acest incident a dus la oprirea turbinei cu abur nr. 4 aferente acestui cazan”.
Oficialii au menționat că intervențiile tehnice vor putea fi realizate doar după ce cazanul se răcește complet, ceea ce estimează o perioadă de indisponibilitate de aproximativ trei zile.
„Nu este o problemă spectaculoasă ca natură”, a precizat oficialul ELCEN, adăugând că avaria constă în spargerea unei țevi în cazanul de abur nr. 4.
„Intervenția nu poate avea loc decât după răcirea completă a cazanului. Trebuie înțeles contextul fizic: acest cazan are dimensiunea unui bloc de 8–10 etaje, conține o cantitate foarte mare de zidărie și confecție metalică, iar inerția termică este uriașă. De aceea, procesul de răcire și, implicit, durata avariei sunt de ordinul zilelor, nu al orelor”, a explicat Adrian Tudora.
Directorul general adjunct al ELCEN a mai subliniat că un alt element important este lipsa rezervelor care să preia energia termică generată de acest grup.
„Această vulnerabilitate este și rezultatul unor decizii care nu ne aparțin, din 2025, anume desființarea capacităților de la Titan, care au extins aria deservită de CET Sud și au redus flexibilitatea sistemului”, a precizat Adrian Tudora.
„Siguranța alimentării cu energie termică nu se poate construi fără investiții, fără rezerve și, mai ales, fără plăți efectuate la timp”, a adăugat el.
Adrian Tudora a reiterat, de asemenea, problema întârzierilor la plățile efectuate de TERMOENERGETICA.
„Ceea ce se vede astăzi nu este o problemă tehnică izolată și nici un accident singular. Este rezultatul unui sistem subfinanțat, cu instalații vechi, fără rezerve suficiente și fără o disciplină financiară elementară. Siguranța alimentării cu energie termică nu se poate construi fără investiții, fără rezerve și, mai ales, fără plăți făcute la timp. Este important să spunem din start un lucru foarte clar: avaria de la CET București Sud nu este cauza problemei, ci efectul unei situații financiare cronice. Am ajuns aici dintr-un motiv esențial, care trebuie spus răspicat: neplata la timp a facturilor către ELCEN de către Termoenergetica”, a declarat el.
Conform oficialului, în prezent, ELCEN încasează factura aferentă lunii ianuarie 2025.
„Asta înseamnă că funcționăm cu o întârziere de un an în fluxul de numerar. În același timp, gazele naturale stocate pentru sezonul rece au fost plătite integral încă din primăvara acestui an, iar gazul suplimentar consumat în prezent este plătit anticipat, pe decade lunare”, a precizat directorul general adjunct al ELCEN.
Conform facturilor afișate pe site-ul companiei, soldul neachitat la data de 29.12.2025, pentru livrările din ianuarie 2025, este de 108.562.746,44 lei.
„Dacă facem un calcul simplu, banii pe care ELCEN îi plătește astăzi pentru gazele din depozite îi recuperează în aproximativ 20 de luni, iar sumele plătite lunar pentru gazul suplimentar – de aproximativ 210 milioane de lei pe lună – sunt recuperate abia după circa 12 luni. În tot acest interval, compania are cheltuieli care nu pot fi amânate sau evitate. Vorbim de aproximativ 110 milioane de euro anual pentru certificatele de CO₂, la care se adaugă costurile foarte mari de reparații curente, generate de faptul că instalațiile funcționează cu mult peste durata de viață pentru care au fost proiectate. Toate acestea se întâmplă fără ca încasările să vină la timp. Or, printr-o logică economică elementară, nicio companie nu poate fi viabilă în aceste condiții, indiferent cât de bine este administrată”, a concluzionat Adrian Tudora.
CTE București Sud a fost pusă în funcțiune în 1964, fiind parte a Electrocentrale București. Aceasta este cea mai mare centrală de acest tip din România și din sud-estul Europei, având o putere electrică instalată de 200 MW și o putere termică instalată de 530 Gcal/h, conform datelor oficiale de pe site-ul companiei.
Puterea termică și electrică este asigurată de două turbine cu abur (100 MW fiecare) și trei cazane de abur (420 t/h fiecare). La toate cele trei cazane s-au modernizat instalațiile de ardere pentru a se conforma cerințelor de mediu, conform datelor publicate.
Energia termică este produsă în regim de vârf cu două cazane cu apă fierbinte, fiecare având o sarcină termică de 100 Gcal/h. Instalațiile de bază și de vârf funcționează pe gaze naturale.
Energia termică este livrată consumatorilor prin intermediul a trei magistrale (exploatate de TERMOENERGETICA), respectiv Magistrala I, Magistrala II și Magistrala III.
Energia electrică este livrată în Sistemul Energetic Național prin intermediul transformatoarelor de grup de 125 MVA.
ELCEN este cel mai mare producător de energie termică din România, având o cotă de 40%, și este principalul furnizor de agent termic pentru sistemul de termoficare din București, cu o cotă de 90% din piața de energie electrică livrată în rețelele naționale de aproximativ 4%, conform datelor publice. Compania asigură căldură în sistem centralizat pentru aproximativ 550.000 de apartamente din Capitală și 5,3% din energia electrică produsă la nivel național.
Ministerul Energiei este instituția care se ocupă de ELCEN, proprietarul CET-urilor, în timp ce Termoenergetica este o companie a Primăriei Municipiului București. ELCEN, la care Ministerul Energiei deține 97,51% din acțiuni, împreună cu SNGN Romgaz (2,49%), este proprietarul celor patru termocentrale din București, având o putere electrică instalată de 636,25 MW și o putere termică de 4.375,25 Gcal/h, respectiv CET Vest, CET Sud, CET Grozăvești și CET Progresu.
Termoenergetica, succesoarea RADET, este operatorul regional al serviciului public de alimentare cu energie termică în arealul deservit de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București–Ilfov și administrează sistemul de transport și distribuție, având 954,09 km de conducte – rețele termice primare și 2.963,3 km de conducte – rețele termice secundare, precum și alte peste 1.000 de puncte termice, stații centralizatoare sau centrale termice de cvartal.
