Propunerile Guvernului privind modificarea pensiilor magistraților se află în prezent în evaluare la judecătorii Curții Constituționale a României (CCR), având în vedere că subiectul nu a fost finalizat în cadrul termenelor anterioare.
Analizând cifrele
Conform surselor Mediafax, calculele efectuate pe un exemplu concret arată că, prin această reformă, componenta „specială” nu aduce beneficii, ci dimpotrivă, reduce suma pe care un magistrat o primește exclusiv din contribuții.
Un exemplu luat în considerare este cel al unui judecător care se pensionează la 65 de ani, după 35 de ani de activitate, având un ultim salariu brut de aproximativ 30.000 de lei și un salariu net de circa 22.500 de lei. Pensia calculată pe baza contribuțiilor plătite timp de 35 de ani este de aproximativ 18.000 lei net/lună. În schimb, pensia calculată conform noii formule de „serviciu”, care reprezintă 55% din salariul brut și este plafonată la 70% din salariul net, se ridică la 15.750 lei net/lună.
Astfel, acest judecător ar urma să primească cu 2.250 de lei mai puțin decât un pensionar obișnuit, al cărui venit pensionar se stabilește exclusiv pe baza contribuțiilor.
Sursele Mediafax subliniază că CCR nu analizează această lege dintr-o perspectivă de simpatie sau antipatie față de magistrați, ci dintr-o viziune asupra independenței justiției și a statului de drept. Ambele, CCR și instanțele europene, au stabilit constant că pensia magistratului nu este un privilegiu, ci o garanție instituțională, care trebuie să fie suficient de apropiată de ultimul salariu pentru a asigura securitatea financiară a judecătorului și pentru a-l proteja de presiuni, influențe sau riscuri de corupție.
Traseul amânărilor
Următorul termen stabilit de Curtea Constituțională pentru analiza pensiilor magistraților este 16 ianuarie, dată ce vine după o serie de amânări.
Sesizarea referitoare la obiecția de neconstituționalitate a fost înregistrată vineri, 5 decembrie 2025, la ora 14.45. În aceeași zi, președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, s-a desemnat judecător-raportor și a stabilit termenul de judecată pentru 10 decembrie, la mai puțin de trei zile lucrătoare – un interval considerat de mulți judecători ca fiind atipic în jurisprudența CCR, mai ales pentru o cauză cu impact constituțional major.
La termenul din 10 decembrie, cauza a fost amânată din cauza incompletitudinii raportului. Un nou termen a fost stabilit pentru 28 decembrie 2025, într-o zi de duminică, ceea ce a fost considerat de surse ca fiind lipsit de precedent în procedura de soluționare a obiecțiilor de neconstituționalitate.
În ședința de deliberări din 28 decembrie, un judecător a cerut amânarea pronunțării, solicitare susținută de alți trei judecători, conform art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992. Această cerere viza atât completarea raportului, cât și obținerea unui punct de vedere public al Guvernului, care să clarifice dacă legea în discuție modifică pensia de serviciu sau, în realitate, abrogă acest drept, consacrat anterior printr-o jurisprudență constantă a CCR.
Ședința de deliberări nu a putut fi finalizată nici pe 29 decembrie, luni, deoarece plenul nu a reușit să atingă cvorumul necesar, fiind prezenți doar cinci din cei nouă judecători. Numărul minim necesar pentru ca plenul să poată delibera și să se pronunțe este de șase judecători.
Președinta a menționat că întreruperea deliberărilor poate fi legal efectuată doar dacă este solicitată de un judecător și justificată pentru o mai bună analiză a problemelor discutate. De asemenea, a subliniat că studiile de impact nu sunt relevante pentru analiza constituționalității legilor, fiind un criteriu care nu face parte din controlul Curții în acel moment, deși există opinii minoritare care consideră că aceste studii ar putea fi utile.
