De peste un secol, Manuscrisul Voynich a stârnit curiozitatea istoricienilor, lingviștilor și criptografilor datorită scrierii sale enigmatice și ilustrațiilor sale misterioase.
Un studiu recent, evaluat de experți, sugerează că acest manuscris ar putea să nu fie lipsit de sens, ci să reprezinte rezultatul unui cifru sofisticat, realizabil cu instrumente din perioada medievală, conform unei publicații din domeniul arheologiei.
Un nou unghi asupra unui mister vechi de secole
Manuscrisul Voynich, datat între anii 1404 și 1438, conține un text care nu a fost descifrat, alături de ilustrații cu plante, simboluri astrologice, structuri arhitecturale și figuri umane.
În ciuda numeroaselor cercetări, specialiștii nu au reușit să ajungă la un consens cu privire la scopul său, limba folosită sau dacă textul conține informații reale.
Într-un articol publicat în revista Cryptologia, jurnalistul științific Michael Greshko a analizat dacă tiparele neobișnuite ale manuscrisului ar putea fi generate printr-un sistem de criptare plauzibil din punct de vedere istoric.
Cercetarea s-a concentrat pe modul în care un astfel de script ar fi putut fi creat, în loc să încerce să descifreze textul propriu-zis.
„Cifrul Naibbe” și metodele medievale
Greshko a propus un sistem numit „cifrul Naibbe”, denumit astfel după un joc de cărți medieval italian.
Această metodă transformă un text obișnuit în latină sau italiană într-o succesiune de simboluri neobișnuite, prin gruparea literelor și înlocuirea lor conform unor tabele prestabilite.
Un aspect esențial al acestei metode este utilizarea unor elemente aleatorii, precum zarurile și cărțile de joc, frecvent întâlnite în Europa medievală.
Aplicând acest cifru pe texte de test, rezultatele au fost foarte asemănătoare cu „voynicheza”, în ceea ce privește lungimea cuvintelor, frecvența simbolurilor și tiparele de poziție.
Ce înseamnă aceste rezultate pentru dezbaterea Voynich
Studiul sugerează că un cifru realizat manual poate reproduce multe dintre caracteristicile statistice derutante ale manuscrisului.
Acesta susține ipoteza cifrului, dezbătută de mult timp, și evidențiază că un astfel de sistem ar fi fost mult mai complex decât simplele coduri de substituție.
Cu toate acestea, experții avertizează că rezultatele nu rezolvă misterul și nu demonstrează în mod definitiv că manuscrisul este un text criptat.
În ciuda acestui fapt, cercetarea este considerată un reper valoros, care restrânge gama explicațiilor plauzibile.
Până în prezent, Manuscrisul Voynich rămâne nedescifrat.
