Decizia a fost adoptată prin Hotărâre de Guvern, iar alocarea se realizează cu respectarea plafonului bugetar pentru anul 2025. România se alătură astfel majorității aliaților europeni și altor state care susțin această inițiativă.
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) subliniază că mecanismul PURL reprezintă „un instrument de politică externă și de securitate de importanță majoră” pentru administrația SUA, în contextul promovării unei împărțiri echitabile a responsabilităților de securitate între aliați.
Prin intermediul acestui mecanism, partea americană urmărește „implicarea directă și măsurabilă a statelor partenere în sprijinirea Ucrainei” și crearea unui cadru coordonat de acțiune bazat pe „eficiență, predictibilitate și responsabilitate strategică”.
Scopul este „obținerea păcii durabile în Ucraina”. Contribuția României la PURL va sprijini, „prin întărirea capacităților Ucrainei, obținerea și susținerea păcii durabile în Ucraina”.
Programul permite alocări comune prin bugetul NATO și continuă inițiativele aliate ulterioare Summitului de la Helsinki, o prioritate reiterată inclusiv în cadrul vizitei secretarului general NATO, Mark Rutte, în România.
Conform MAE, participarea României la mecanismul PURL „contribuie direct la consolidarea securității regionale” și este „pe deplin consonantă cu angajamentele României în cadrul NATO și cu Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii”.
În plus, acest mecanism creează premise pentru beneficii în planul securității naționale, inclusiv prin „creșterea interoperabilității instituționale” și „întărirea capacității de reacție la amenințări hibride și convenționale”.
Ministerul reamintește că Summitul NATO de la Haga a generat un angajament al aliaților de a crește gradual alocările pentru apărare, pe o perioadă de 10 ani, până la 5% din PIB, din care 3,5% pentru cheltuieli militare directe și 1,5% pentru cheltuieli conexe, inclusiv investiții în infrastructură cu dublă utilizare.
În acest context, România a crescut atât resursele alocate, cât și execuția bugetară, la 94% în 2024 și până la 98% în 2025, conform datelor preliminare.
De asemenea, prin mecanismul SAFE, România va accesa 16,6 miliarde de euro pentru creșterea capacității de apărare, achiziții de tehnică militară, dezvoltarea capabilităților tehnologice și modernizarea infrastructurii militare.
MAE subliniază că „susținerea Ucrainei în fața persistenței agresiunii rusești este în sine o măsură de securitate”, iar România își respectă angajamentele asumate ca stat membru NATO și contribuie la eforturile diplomatice europene și aliate pentru obținerea unor garanții de securitate pentru Ucraina și pentru regiune.
