Conform raportului ANRE, scenariile referitoare la evoluția consumului de energie electrică în Sistemul Energetic Național indică un optimism moderat. Documentul a fost finalizat și transmis Parlamentului în luna iulie, fiind publicat pe site-ul autorității marți seara.
Evoluția (auto)consumului
În scenariul de referință, construit în conformitate cu proiecții și evoluții recente ale indicatorilor economici, s-a estimat o creștere medie anuală a PIB de aproximativ 3,4% pe termen mediu, în perioada 2023-2028, urmată de o creștere medie anuală de 2,4% în perioada 2028-2033.
Această tendință de creștere a PIB, corelată cu politicile energetice europene, va determina o cerere de energie electrică cu o dinamică medie anuală de creștere de circa 2% între 2023 și 2033. Detaliile arată o creștere de 2,4% în perioada 2023-2028 și de 1,7% în perioada 2028-2033, conform datelor ANRE.
Evoluția consumului intern net de energie electrică în perioada 2017-2033 – scenariul de bază:
Sursa: ANRE
Analiza a pornit de la o bază de date pentru 36 de ani climatici
Pentru a contura evoluția consumului anual de energie electrică și profilul orar, echipa ANRE a considerat ipoteze referitoare la valorile variabilelor ce reflectă perspectivele viitoare ale pieței, inclusiv penetrarea vehiculelor electrice și a tehnologiilor bazate pe pompe de căldură, precum și influența condițiilor meteorologice.
Noua Bază de date PECD 4.1, disponibilă în cadrul ENTSO-E, a fost utilizată pentru a captura influența variabilelor climatice asupra cererii de energie electrică, incluzând date corelate referitoare la temperatura aerului, precipitații, viteza medie a vântului și intensitatea radiației solare, pentru 36 de ani-tip.
Programul DFT – Demand Forecast Toolbox, dezvoltat în cadrul ENTSO-E, corelează consumul intern de energie electrică cu temperatura exterioară, luând în considerare datele istorice și ipotezele de evoluție macroeconomică.
Prelucrarea seriilor de date orare a generat palierele de sarcină caracteristice pentru scenariul de referință, modelat pentru caracteristici climatice cu probabilitate rezonabilă, eliminând valorile excepționale ale consumului asociate cu evenimente meteorologice extreme.
Consum minim și maxim pentru România
Conform ANRE, consumul intern net pentru anul 2024 este estimat între 51,1 TWh și 52,8 TWh. Pentru 2028, limitele sunt așteptate să crească la 56,5 TWh (minim) și 58,4 TWh (maxim). În 2033, consumul intern net anual este estimat să ajungă la 61,4 TWh, respectiv 63,5 TWh.
Limitele de variație ale consumului intern net cu temperatura – valori minime, maxime orare și total anual:
Sursa: ANRE
Documentul ANRE conține și estimări ale (auto)consumului din surse regenerabile. Capacitatea centralelor electrice fotovoltaice pe acoperiș va atinge 4.000 MW în 2033, contribuind la un (auto)consum anual de energie electrică de peste 5 TWh, estimare bazată pe factorul de încărcare mediu rezultat din PECD.
Evoluția capacităților de producție disponibile în SEN între 2024-2033 reflectă tendințele generate de politica UE în materie de energie și climă, promovând eficiența energetică și dezvoltarea surselor regenerabile, conform raportului ANRE.
„Această evoluție presupune intrarea în exploatare de noi capacități de producere din surse regenerabile, în special eolian, fotovoltaic, dar și hidro și biomasă într-o măsură mai mică”, se menționează în raport.
Comparativ cu versiunea anterioară, noul scenariu al Planului RET preconizează o majorare de aproximativ 5 GW a capacității totale solare și eoliene pentru anul 2030.
Sursa: ANRE
ANRE a determinat valorile medii și limitele de variație ale producției de energie electrică din surse eoliene și solare pentru fiecare an țintă analizat. În scenariul de referință, se preconizează finalizarea până în 2033 a unor centrale hidroelectrice mici, totalizând 455 MW, astfel încât capacitatea totală din surse hidroelectrice va atinge 6.768 MW.
„Astfel, în perioada 2024-2033, sursele regenerabile vor înregistra o creștere totală de capacitate de aproximativ 11,6 GW (din care peste 11,1 GW eolian + solar), capacitatea totală SRE instalată în SEN în 2033 urmând să depășească 23,7 GW (inclusiv hidro)”, se menționează în raportul ANRE.
Sursa: ANRE
Cât vor produce centralele clasice și câte se vor închide
Raportul ANRE analizează și situația centralelor convenționale pentru anul 2024, care va suferi modificări parțiale în anul următor. Datele colectate de la principalii producători de energie electrică arată intențiile acestora de retragere definitivă sau retehnologizare a grupurilor existente.
Potrivit ANRE, în 2024, 72% din grupurile din SEN cu puterea instalată mai mare de 20 MW au o vechime de peste 30 de ani, iar unele au beneficiat de lucrări de retehnologizare. Peste 2,0 GW vor fi scoase din funcțiune până la sfârșitul anului 2025, urmate de alte grupuri pe gaze până în 2033.
„În total, producătorii intenționează să retragă definitiv capacități termo ce însumează peste 2,8 GW în perioada 2024–2033, din care 2,3 GW pe cărbune și 0,5 GW pe hidrocarburi. Această reducere de capacitate va fi compensată prin instalarea de grupuri noi pe gaze naturale, totalizând peste 4,5 GW net”, se arată în raportul finalizat în iulie.
Noi decizii ale Guvernului
Pe 23 decembrie, Cabinetul Bolojan a adoptat o ordonanță de urgență pentru modificarea Ordonanței de urgență nr. 108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic, în vederea implementării calendarului de decarbonizare revizuit convenit cu Comisia Europeană.
România are obligația retragerii din exploatare a 1.755 MW din grupurile energetice pe bază de cărbune până la sfârșitul anului 2025. Negocierile cu Comisia Europeană au permis ajustarea etapelor de îndeplinire a acestei ținte, astfel încât până la 31 decembrie 2025 să fie retrași 1.045 MW, urmând ca până pe 31 august 2026 să fie retrași suplimentar 710 MW.
Guvernul afirmă că menținerea în funcțiune a capacităților energetice asigură adecvanța Sistemului Electroenergetic Național și continuitatea furnizării energiei termice către operatorii economici și populația din Craiova și Râmnicu Vâlcea.
Actul normativ instituie cadrul legal pentru reducerea controlată a puterii electrice instalate la producătorii pe bază de lignit și huilă, iar sancțiunile sunt proporționale cu cele aplicabile operatorilor care nu respectă cerințele de retragere.
„Se creează posibilitatea ajustării, prin hotărâre a Guvernului, a termenelor prevăzute în planurile de restructurare, în cazul actualizării acestora de către Comisia Europeană”, a explicat Palatul Victoria.
Ce urmează în domeniul nuclear
Specialiștii ANRE indică faptul că energia nucleară va rămâne o soluție strategică, având un rol important în tranziția spre decarbonizare și securitatea energetică, cu punerea în funcțiune a centralei cu reactoare modulare mici (SMR) în 2030 și a unităților 3 și 4 de la CNE Cernavodă până la sfârșitul anului 2031.
Decizia finală în cazul proiectului de reactoare modulare mici de la Doicești nu a fost luată încă. ANRE subliniază că în perioada 2027-2029 va avea loc o discontinuitate în producția nucleară din cauza opririi unității 1 pentru retehnologizare.
Tranziția energetică a României va necesita un efort investițional semnificativ între 2024-2033, cu instalarea unor capacități noi de ≈18 GW, conform Scenariului de Referință.
Proiectele de reabilitare și grupurile noi vor genera o creștere de 10.906 MW în perioada 2024 – 2028 și de 7.990 MW între 2029 – 2033.
Sursa: ANRE
Conform programului de dezvoltare, capacitatea totală de producere netă disponibilă în SEN se va modifica, reducându-se participarea cărbunelui și înlocuindu-se cu gaze naturale, surse regenerabile și energie nucleară, în conformitate cu angajamentele UE privind emisiile de gaze cu efect de seră.
Se estimează o scădere a energiei din resurse hidro, favorizând energia eoliană și solară. Energia eoliană este prognozată să crească de la 15,9% în 2024 la 21,8% în 2033, iar energia solară de la 20,3% în 2024 la 28,9% în 2033.
Gazele naturale vor genera 21,2% din totalul energiei electrice în 2024, în creștere față de 12,2% în 2024, cu o descreștere la 17,9% în 2033.
Structura capacității de producere nete disponibile în SEN – Scenariul de Referință:
Sursa: ANRE
În ansamblu, ANRE estimează o creștere de aproximativ 74% a capacităților de producție în următorii opt ani, de la 19,2 GW în 2024 la 25,8 GW în 2028, și ulterior la 33,5 GW în 2033.
Evoluția capacității de producere disponibilă în SEN pentru anii 2024, 2028 și 2033 este evidențiată în raport.
Sursa: ANRE
Raportul anual ANRE pe 2024 integral
