Administrația Trump a comunicat marți despre impunerea unor interdicții de viză pentru cinci cetățeni europeni, printre care se numără fostul comisar european francez Thierry Breton, acuzați de restrângerea libertății de exprimare și de atacuri nejustificate împotriva giganților tehnologici americani, conform Reuters.
Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a reacționat, afirmând că instituția „condamnă ferm decizia SUA”, subliniind că „libertatea de exprimare este un drept fundamental în Europa și o valoare comună de bază cu Statele Unite în întreaga lume democratică”.
Interdicțiile de viză ar putea amplifica tensiunile dintre Washington și anumite capitale europene în ceea ce privește subiecte precum libertatea de exprimare, apărarea, imigrația, comerțul și conflictul din Ucraina.
Aceste acțiuni vin la scurt timp după ce un document al Strategiei Naționale de Securitate a SUA a semnalat o „erodare civilizațională” în Europa și a subliniat necesitatea ca aceasta să își schimbe direcția pentru a rămâne un aliat de încredere pentru Statele Unite.
Thierry Breton a fost unul dintre principalii arhitecți ai Regulamentului privind Serviciile Digitale (DSA) al Uniunii Europene, care a generat nemulțumiri în rândul oficialilor americani.
Autoritățile de la Washington au fost în mod special deranjate de sancțiunea impusă de Bruxelles la începutul acestei luni platformei X, deținută de Elon Musk, care a fost amendată cu 120 de milioane de euro pentru încălcarea reglementărilor privind conținutul online.
Printre cei vizați se numără și Imran Ahmed, director executiv al Centrului pentru Combaterea Urii Digitale, precum și Josephine Ballon și Anna-Lena von Hodenberg, lideri ai organizației germane HateAid, și Clare Melford, care conduce Indicele Global de Dezinformare.
Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a indicat că UE a solicitat informații suplimentare de la Washington cu privire la aceste măsuri.
„Dacă va fi necesar, vom răspunde rapid și decisiv pentru a ne proteja autonomia de reglementare împotriva unor măsuri nejustificate”, a afirmat acesta.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat că aceste măsuri „echivalează cu intimidare și constrângere menite să submineze suveranitatea digitală europeană”.
Macron a subliniat într-o postare pe X că DSA a fost adoptat printr-un proces democratic și are rolul de a asigura o concurență echitabilă între platforme, fără a viza vreo țară terță, și de a garanta că ceea ce este ilegal offline este și ilegal online.
Ministerul Justiției din Germania a exprimat că cele două activiste germane beneficiază de „sprijinul și solidaritatea” guvernului, considerând că interdicțiile de viză sunt inacceptabile. Ministerul a adăugat că HateAid susține persoanele afectate de discursul ilegal de ură în mediul digital.
„Oricine descrie acest lucru drept cenzură denaturează sistemul nostru constituțional”, a transmis ministerul într-un comunicat.
Ministerul german al Justiției a concluzionat că „regulile după care vrem să trăim în spațiul digital în Germania și în Europa nu sunt decise la Washington”.
