În boxa acuzaților se află Abdelhakim Sefrioui, un militant islamist de 66 de ani, de origine marocană, care a fost anterior condamnat pentru asociere în vederea comiterii de acte teroriste. Procurorii susțin că Sefrioui, împreună cu tatăl unei eleve, a jucat un rol semnificativ în mobilizarea online împotriva profesorului, înainte de atac.
În fața Curții de Apel din Paris, instanța responsabilă cu judecarea dosarelor de terorism în Franța, Sefrioui a declarat că a intervenit doar pentru a denunța ceea ce considera a fi o „stigmatizare” a elevilor musulmani. „Caricaturile cu profetul Mahomed nu sunt acceptate de niciun musulman. Toți musulmanii sunt afectați, este normal”, a afirmat el, conform publicației Le Figaro.
Militantul islamist a adăugat: „Sunt liber să spun că nu sunt și că nu voi fi niciodată Charlie. Ceea ce nu am dreptul este să chem la ură, la violență”, referindu-se la sloganul Je suis Charlie, apărut după atentatul din 2015 asupra revistei satirice Charlie Hebdo.
Victima, Samuel Paty, era profesor de istorie-geografie la un colegiu dintr-o suburbie a Parisului. Pe 16 octombrie 2020, el a fost atacat și decapitat în apropierea școlii unde preda.
Cu câteva zile înainte, în cadrul unei lecții despre libertatea de exprimare, profesorul le prezentase elevilor caricaturi cu profetul Mahomed, publicate de Charlie Hebdo. Autoritățile franceze au precizat că le-a oferit elevilor posibilitatea de a părăsi sala dacă se simțeau ofensați, pentru a evita eventuale tensiuni.
După lecție, tatăl unei eleve a postat pe rețelele sociale mesaje critice la adresa profesorului, acuzându-l de ofense aduse islamului. Aceste postări au fost distribuite pe scară largă, iar cazul a devenit rapid un subiect de dezbatere intensă în mediul online.
Atacatorul, Abdoullakh Anzorov, un tânăr cecen de 18 ani, influențat de idei extremiste, a aflat despre profesor prin intermediul acestor mesaje distribuite online. Pe 16 octombrie, el l-a urmărit după terminarea cursurilor și l-a ucis. Atacatorul a fost împușcat mortal de poliție la scurt timp după comiterea crimei.
În timpul audierilor, acuzatul a fost confruntat cu declarații anterioare, făcute la un miting public la Paris, la începutul anului 2015, după atentatul asupra redacției Charlie Hebdo. Atunci, Sefrioui ceruse lui Allah să trimită „mânie”, „pandemii” și „pedeapsă asupra tuturor celor care își bat joc” de Profet. „Distruge-i!”, a citat președinta instanței.
„Sincer, nu-mi amintesc deloc asta”, a răspuns inculpatul, contestând data și explicând că ar fi fost vorba despre o simplă „invocație”, nu un îndemn la violență. „Din fericire, încă mai avem dreptul să ne adresăm Domnului nostru, cu termenii care ne aparțin”, a adăugat el, precizând că a fost „rugăciunea celui slab, a celui care suferă o nedreptate”.
Întrebat de judecători „despre ce nedreptate” era vorba, el a evitat să răspundă.
Spre deosebire de alți inculpați din dosar, Sefrioui nu își asumă nicio responsabilitate în moartea profesorului. El a exprimat „condoleanțe” familiei profesorului ucis și a folosit cuvântul „scuze”, pe care ulterior l-a considerat o formulare greșită, corectându-se imediat.
În dosarul privind responsabilitatea penală pentru campania de instigare și complicitate la asasinat sunt rejudecați și alți inculpați, inclusiv persoane apropiate de atacator, care fuseseră condamnate anterior pentru complicitate. Verdictul este așteptat la finalul săptămânii.
Procesul este urmărit cu mare atenție în Franța, unde cazul Samuel Paty a devenit un simbol al tensiunilor dintre libertatea de exprimare, radicalizare și responsabilitatea pentru discursul public.
