Senatul a aprobat luni, în prima zi a noii sesiuni parlamentare, o lege care definește pentru prima dată femicidul în legislația românească, stabilind pedepse severe, inclusiv închisoarea pe viață, pentru astfel de fapte. Deși aceste sancțiuni sunt menite să întărească răspunsul penal la violența ucigașă împotriva femeilor, psihologul Mihai Copăceanu subliniază că aceste pedepse nu descurajează în mod real comiterea crimelor, așa cum demonstrează experiența altor state cu sancțiuni similare.
Proiectul a fost adoptat cu majoritate de voturi, fiind susținut de parlamentari din toate partidele. Inițiativa a fost anunțată și a fost în atenția publicului încă din anul precedent, în urma unor cazuri de femicid care au șocat opinia publică.
Mihai Copăceanu evidențiază efectele înăspririi legislației, care sunt adesea ignorate de cei care comit astfel de infracțiuni, subliniind că o legislație mai aspră nu rezolvă toate problemele. El punctează că sancțiunile penale reprezintă, în principal, o reacție tardivă, referitoare la faptele deja comise, iar în cazul infracțiunilor extrem de grave, eficiența lor ca instrument de prevenție este limitată.
„În cazul infracțiunilor de gravitate redusă, creșterea severității pedepselor poate avea un efect descurajator (de exemplu, o pedeapsă mare pentru un furt minor). Pe de altă parte, cercetările arată că, în cazul infracțiunilor grave, majoritatea autorilor nu sunt descurajați de nivelul sancțiunilor, întrucât nu își evaluează rațional riscurile înainte de comiterea faptei. De fapt, nici nu îi interesează. Pentru ei, singurul obiectiv este crima, indiferent de riscuri, deoarece nu conștientizează efectele acțiunilor lor”, explică psihologul.
Înăsprirea legislației are, mai degrabă, un efect simbolic, liniștitor în percepția publicului, arată psihologul. „Este rezonabil să presupunem că potențialii autori ai infracțiunilor de omor sunt conștienți de pedepsele severe prevăzute de lege; totuși, în practică, acest aspect este adesea ignorat. Mai mult, infracțiunile violente continuă să existe și în statele unde sancțiunea maximă nu este detenția pe viață, ci pedeapsa capitală, ceea ce subliniază limitele efectului preventiv bazat exclusiv pe înăsprirea sancțiunilor. În unele state din America, dar și în țări precum Iran, Singapore, Japonia sau China, anual se înregistrează crime.
În acest context, efectul principal al pedepselor foarte dure se manifestă mai mult la nivelul percepției publice, oferind, pe un plan emoțional, sentimentul că autorul faptei a fost sancționat corespunzător gravității acesteia sau că se află în închisoare și nu va mai comite alte crime. Totuși, acest efect simbolic nu determină o reducere reală a incidenței unor infracțiuni similare.
Astfel, la scurt timp după adoptarea legii, este foarte probabil să se ajungă la concluzia că aceasta nu va produce efectele scontate și nu va reduce numărul omorurilor, deoarece nu abordează cauzele profunde ale violenței, cum ar fi sărăcia, excluziunea socială, consumul de alcool și droguri, violența domestică sau stereotipurile de gen.
„Să nu ne lăsăm induși în eroare. Reducerea infracțiunilor violente nu poate fi realizată exclusiv prin înăsprirea sancțiunilor penale. Este necesară o abordare integrată, care să combine eficiența instituțională, prevenția timpurie, politicile sociale și intervențiile educaționale și psihologice, ceea ce implică un efort mult mai complex, de durată și solicitant”, adaugă psihologul.
Proiectul de lege definește juridic femicidul pentru prima dată în legislația românească. „În înțelesul prezentei legi, <> înseamnă uciderea cu intenție a unei femei sau moartea unei femei ca urmare a unor practici care cauzează vătămări femeilor, indiferent dacă uciderea sau practicile vătămătoare sunt comise de un membru al familiei sau de o terță parte”, prevede inițiativa.
Documentul include și colectarea și publicarea anuală de date privind femicidul sau măsuri de prevenție, prin introducerea în școli a tematicilor privind egalitatea de gen, relațiile non-violente și combaterea violenței.
De asemenea, orfanii femicidului sunt recunoscuți ca victime directe, fiind incluse măsuri de ocrotire, precum și pedepse agravante atunci când violențele au loc în prezența minorilor.
Prevederile legii stabilesc trei tipuri de femicid, care vor fi incluse în Codul Penal drept circumstanțe agravante la omorul calificat. Pedepsele variază de la 15 la 25 de ani de închisoare, ajungând chiar la detenție pe viață.
Termenul de femicid intim se referă la cazurile în care o femeie este ucisă de partener sau de un membru al familiei. Femicidul non-intim se aplică în situația în care o femeie este ucisă din motive de gen, exploatare sexuală, religie sau ură. Există, de asemenea, femicidul indirect, care se referă la cazurile în care o femeie este ucisă ca urmare a mutilării, a violenței continue sau se sinucide după ani de abuz.
Proiectul urmează să fie supus votului în Camera Deputaților. Legea va intra în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial, odată ce va fi promulgată de președinte.
Președintele Nicușor Dan a solicitat anul trecut, în urma unor cazuri care au generat proteste, toleranță zero și fermitate din partea statului în fața violenței domestice, cerând autorităților să trateze fiecare caz de violență domestică cu maximă seriozitate.
Italia a introdus anul trecut pedeapsa cu închisoarea pe viață pentru femicid, devenind astfel prima țară europeană care incriminează explicit această infracțiune. În prezent, guvernul italian se pregătește să lanseze un pachet de măsuri pentru combaterea creșterii criminalității juvenile.
