A.I.
Ziarul BURSA #Piaţa de Capital / 6 februarie
Recenta creștere fulminantă a prețului aurului și argintului, urmată de o cădere bruscă, subliniază natura speculativă a tranzacțiilor cu materii prime, conform afirmațiilor lui Hank Smith, director de investiții la Haverford Trust, care administrează active în valoare de peste 15 miliarde de dolari, conform Business Insider.
În ultimele 12 luni, aurul a înregistrat o creștere de 70%, chiar și după scăderea de 12% de vinerea trecută, iar argintul a avut un avans de 160%, în ciuda declinului recent de 30%.
„Considerăm că, în ciuda scăderii de vineri, evoluția din ultimul trimestru al anului 2025 până în 2026 este influențată mai mult de investițiile bazate pe momentum, adică investiții care nu se bazează pe o valoare fundamentală a activului, ci pe direcția și viteza mișcării prețului”, a afirmat Smith, exemplificând prin: „Hei, iată un activ care crește. Investim în el pentru că se apreciază”.
Raliul aurului din anul anterior este unul dintre motivele pentru care anumiți experți financiari recomandă alocarea unei părți din portofoliu către acest metal prețios sau alte active alternative, precum contractele futures pe petrol. Argumentul este că aceste active pot funcționa ca depozite de valoare, oferind protecție sau apreciere în perioade de recesiune sau inflație, sau generează randamente care nu corelează cu evoluția pieței bursiere, conform Business Insider.
Cu toate acestea, Smith nu susține o astfel de abordare. El consideră că fondurile sunt mai bine investite în active care oferă randament, precum acțiunile care plătesc dividende. Portofoliul său nu include expunere la materii prime precum metalele prețioase, grâu sau petrol, a adăugat publicația menționată.
În ultimele decenii, tranzacționarea materiilor prime a devenit mai accesibilă prin intermediul contractelor futures și al ETF-urilor bazate pe prețul spot. Astfel, investitorii nu mai trebuie să dețină și să stocheze fizic active precum lingouri de aur sau barili de petrol, ci pot obține expunere la evoluția prețurilor cumpărând fonduri listate.
„Acestea sunt speculații. Nu sunt investiții. Materiile prime fizice nu generează câștiguri, nu au un cont de profit și pierdere, un bilanț și nu plătesc dividende sau dobânzi; sunt cumpărate cu speranța că cineva va veni să le achiziționeze la un preț mai mare. Acesta este singurul mod în care poți realiza profit”, a declarat Smith, conform Business Insider.
Directorul de investiții de la Haverford Trust a subliniat că, în trecut, principalii utilizatori ai piețelor de materii prime erau companiile care trebuiau să își protejeze deținerile de active (hedging), spre deosebire de investitorii actuali, care pariază în principal pe fluctuațiile prețurilor.
„Acum 30-40 de ani, majoritatea participanților pe piața contractelor futures care achiziționau contracte pe petrol aveau un interes fizic. Acestea erau companii aeriene care făceau hedging sau alte companii care aveau nevoie să se protejeze împotriva riscurilor. Astăzi, acest segment reprezintă o mică minoritate; fondurile speculative domină tranzacțiile, mizând exclusiv pe fluctuațiile prețurilor”, a afirmat Smith.
Un alt argument frecvent adus în favoarea deținerii aurului este caracterul său de depozit de valoare, care se aliniază cu inflația. Deși acest lucru poate fi, în general, adevărat, pe termen lung, aurul a avut o performanță inferioară acțiunilor, în special atunci când dividendele sunt reinvestite, a mai subliniat directorul de la Haverford Trust.
„De asemenea, nu cred în ideea conform căreia aurul ar fi un depozit de valoare. Dacă ați fi deținut aur timp de 100 de ani, nu ați avea mare lucru de arătat. Randamentul ar fi probabil mai mic decât cel al unui bon de tezaur”, a conchis Hank Smith, conform Business Insider.













