În România, doar 22% dintre parlamentari sunt femei, conform datelor centralizate de EIGE pentru anul 2025. Această cifră este semnificativ sub media Uniunii Europene, care se ridică la 33,6%. România se plasează astfel pe antepenultima poziție în UE, depășind doar Cipru (14,3%) și Ungaria (15,6%). Alte țări din UE, precum Slovacia (22,7%), Grecia (23,9%) și Bulgaria (25%), au o reprezentare mai bună a femeilor în parlamentele naționale. Este important de menționat că nicio țară europeană nu are o majoritate a femeilor în funcțiile de deputat și senator.
În contrast, Finlanda conduce cu 46%, urmată de Suedia cu 44,8%, Danemarca cu 44,7% și Belgia cu 44,2% în ceea ce privește procentul femeilor în parlamente.
În consiliile locale, România se află pe ultimul loc în UE, având o reprezentare a femeilor de doar 8,9%. Aceasta este semnificativ inferioară față de următoarele țări clasate: Grecia (20,2%), Cipru (20,8%) și Germania (24,7%). Media Uniunii Europene în acest domeniu este de 34,9%, iar cele mai bune rezultate sunt obținute de Finlanda (45%), Spania (42,8%), Suedia (42,5%) și Franța (42%).
În ceea ce privește primarii, România are doar 6,5% femei în această funcție, comparativ cu media Uniunii Europene de 18,9%. Alte țări cu o reprezentare scăzută a femeilor în rândul primarilor includ Grecia (8%), Letonia (9,3%) și Irlanda (9,7%). În contrast, Finlanda (39%), Suedia (36,9%) și Țările de Jos (31%) au o reprezentare semnificativ mai bună.
Referitor la consiliile județene, România înregistrează un procent de 23,4% femei, situându-se sub media europeană de 36,4%. Județele cu cea mai mare proporție de femei în consiliile județene sunt Dâmbovița (40%), Galați (37,1%), Vâlcea (36,4%) și Hunedoara (36,4%). Cele mai slabe reprezentări se găsesc în județele Mureș și Neamț, cu câte 8,6% fiecare, și în Brașov (11,4%).
Pe de altă parte, în Parlamentul European, România ocupă penultima poziție în UE, cu doar 15,2% femei printre europarlamentari. Cea mai slabă reprezentare se regăsește în Cipru, unde toți cei șase europarlamentari sunt bărbați, ceea ce înseamnă 0%. Alte țări cu o reprezentare scăzută sunt Malta (16,7%), Lituania (18,2%) și Letonia (22,2%). Media la nivelul Uniunii Europene este de 38,6%, iar țările nordice, precum Suedia (61,9%) și Finlanda (60%), au o proporție de femei care depășește pe cea a bărbaților. De asemenea, în Țările de Jos, Luxemburg și Spania, reprezentarea este paritară (50/50).
Reprezentarea insuficientă a femeilor în funcțiile de decizie politică din România subliniază un deficit de democrație internă în partidele politice și o funcționare ineficientă a mecanismelor care ar trebui să asigure egalitatea de șanse în accesul la putere. Această situație limitează pluralismul politic și diversitatea perspectivei în procesul decizional, influențând negativ calitatea politicilor publice și capacitatea acestora de a răspunde nevoilor întregii societăți.
De asemenea, se evidențiază existența unor bariere structurale și culturale, inclusiv stereotipuri de gen și fenomene de violență și hărțuire în sfera politică, conform analiștilor Institutului European pentru Egalitate de Gen (EIGE).













